Mihail Gorbaciov: Singura cale corectă de dezvoltare a Rusiei este cea democratică

”Consider că învăţămintele acelor zile sunt valabile şi astăzi. Apărarea principiilor democratice şi ale statului de drept, excluderea oricărei posibilităţi de uzurpare a puterii, de aventuri, trebuie să fie întotdeauna o preocupare a societăţii şi a statului”, a subliniat Gorbaciov.

Fostul preşedinte şi-a reiterat convingerea că doar pe cale democratică ţara ”se poate dezvolta şi poate soluţiona orice problemă”.

În opinia sa, deşi lovitura de stat din 19 august 1991 a eşuat, ea ”a complicat şi slăbit poziţia preşedintelui URSS, a creat condiţiile în care era incredibil de dificil să se continue eforturile de menţinere a Uniunii (Sovietice)”.

”Republicile (sovietice) au adoptat declaraţii de independenţă, dar chiar şi aşa exista posibilitatea menţinerii Uniunii pe noi baze”, consideră părintele perestroikăi, aşa cum a fost denumit procesul de reforme care a început odată cu sosirea sa la putere, în 1985.

În plus, la 8 decembrie 1991, s-a produs un al doilea contratimp: Acordurile de la Belaveja prin care s-a declarat dizolvarea Uniunii Sovietice, semnate la dacea de stat de lângă Viskuli din pădurea Bialowieza (în zona frontierei polono-belaruse), de către liderii Belarusului, Rusiei şi Ucrainei.

”Organizatorii loviturii de stat au încercat să se justifice afirmând că erau mânaţi de grija de a păstra intactă ţara, însă consecinţele faptelor lor s-au dovedit catastrofale”, a apreciat Gorbaciov.

Potrivit ultimului lider sovietic, puciştii au dat greş datorită atitudinii ferme atât a lui, în calitate de preşedinte al URSS, cât şi a preşedintelui Rusiei, Boris Elţîn, precum şi a ”curajului a mii de moscoviţi şi a numeroase personalităţi”.

”Oamenii nu voiau să revină la vechiul regim. Instituţiile democratice create ca rezultat al perestroikăi au rezistat în general acestei încercări”, a concluzionat Gorbaciov.