România ar putea fi împărţită în şapte sau opt regiuni, fiecare cu 2,4-2,7 milioane locuitori

Noile regiuni, numărul lor, calculul pentru capitalele de regiune şi modul în care regionalizarea României va influenţa viaţa locuitorilor sunt abordate într-un document de 56 de pagini emis de către CONREG.

Conform raportului, regionalizarea României ar putea fi făcută în 7 sau 8 regiuni, luând în calcul influenţele culturale, migraţia populaţiei, stadiul de dezvoltare zonală, dar şi numărul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune.

Preluând modelul regionalizării din Polonia, ţara cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene, România ar putea fi împărţită în regiuni cu o populaţie medie între 2,4 şi 2,7 milioane de locuitori, în funcţie de numărul de regiuni, 7 sau 8.

„Construirea regionalizării din 2013 în România şi prin raportare la modelul polonez statuat prin reforma din 1998 trebuie să aibă în vedere nu numai situaţiile de similaritate, ci şi pe cele de diferenţiere contextuală între cele două ţări”, scrie în raport.

Raportul prezintă o nouă hartă a României regionalizate, cu 7 sau 8 regiuni, în funcţie de modul în care Bucureştiul va fi repartizat.

Conform acestui raport, România va fi împărţită în:

1. Muntenia Sud, regiune care ar putea cuprinde şi regiunea Bucureşti (Regiunea 8)
2. Dunărea de jos (Regiunea Sud-Est)
3. Moldova de Nord (Regiunea Nord-Est)
4. Transilvania Centrală (Regiunea Centru)
5. Transilvania de Nord Vest (Regiunea Nord Vest)
6. Banat Vest (Regiunea Vest)
7. Oltenia

Fluxul de migraţie a populaţiei ar putea fi punctul de plecare pentru calculul noilor capitale regionale ale României, relatează PRO TV, menţionând totodată că, în raport, sunt folosite informaţii ale migraţiei locuitorilor României din anii 1992 şi 2002.

„Analiza pricipalelor fluxuri de migraţie indică în mod clar principalele centre ale regiunilor funcţionale. Decizia pentru locul de plasare a centrelor administrative ale noilor regiuni nu decurge, însă, automat, din această constatare. Este necesară o abordare separată în care să fie luate în seamă şi alte criterii”, se mai arată în document, care menţionează următoarele criterii: centralitatea geografică a oraşului capitală în regiune; infrastructura care îl leagă de restul judeţelor; starea infrastructurii locale pentru comunicare; spaţii publice pentru instituţiile administraţiei.

„Oricum, în afara unei grile de criterii care să ducă la o decizie întemeiată nu poate fi rezolvată problema localizării centrelor administrative ale regiunilor. O decizie strict politică pe această temă este puţin probabilă să fie viabilă”, precizează raportul.

Redesenarea României în regiuni va fi calculată şi în funcţie de starea actuală a anumitor zone din ţară.

Raportul explică: „În estimarea gradului de funcţionalitate al regiunilor de dezvoltare înainte de a fi instituţionalizate ca regiuni administrative, este de luat în consideraţie şi nivelul lor de urbanizare”.

„Lăsând la o parte cazul Bucureşti-Ilfov, cu totul special, este menţionat că regiunile Vest şi Centru, cu puternică structurare funcţională, sunt şi regiuni cu grad ridicat de urbanizare. Toate cele trei regiuni sudice au şi un grad mai redus de structurare funcţională, au şi o rată scăzută de urbanizare”, se arată în document.

Raportul mai arată că „regiunile cu grad redus de urbanizare vor fi obligate să adopte, ca regiuni administrative, politici adecvate pentru reducerea deficitului de ocupare non-agricolă a populaţiei, de infrastructură de locuire modernă”.

Documentul menţionează, de asemenea, că „segmentarea Transilvaniei (în sens larg), a zonelor de dincolo de Carpaţi, în trei regiuni de dezvoltare, posibile regiuni administrative devine pe deplin inteligibilă dacă luăm în seamă regiunile funcţionale relevate de fluxurile de migraţie interjudeţeană”. Sutn date şi exemple: „Braşovul, Clujul şi Timişul sunt centre pentru trei regiuni funcţionale puternic structurate. Judeţele catre constituie regiunea Centru, spre exemplu, sunt structurate pe reţele funcţionale care leagă, în principal, Sibiu, Covasna, Harghita de Braşov, Harghita de Mureş, iar Mureş şi Alba de Sibiu”.

„În Nord-Vest, pricipalele reţele de structurare sunt de la Bistriţa-Năsăud, Sălaj şi parţial de la Maramureş la Cluj, între Maramureş şi Satu Mare. Bihor este un judeţ orientat în afară, în special spre Timiş şi Arad. În Vest, Timiş este centrul de atracţie maximă forţa pentru Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara”, mai precizează raportul.