Creşte discrepanţa dintre săraci şi bogaţi

Diferenţele dintre săraci şi bogaţi se adâncesc. Diferenţele de venit în statele OECD au fost mult mai vizibile în perioada 2008-2010, comparativ cu perioada cuprinsă între 1996 şi 2008. Expertul OECD, Michael Förster, a explicat pentru DW care sunt rezultatele studiului.

Germania este mai degrabă o excepţie: aici diferenţele de venit sunt sub media înregistrată de OECD. În primii trei ani ai crizei, salariile din Germania au crescut, deşi modic, dar au fost majorate, constată Förster.

Germania – un exemplu?

Un motiv ar putea fi atitudinea ceva mai rezervată a sindicatelor în negocierile tarifare, explică expertul. „În anii dinaintea crizei – din 2000 până în 2005 – nivelul diferenţelor salariale a crescut alarmant, dublat fiind de angajari în condiţii precare. Locurile de muncă apărute ulterior sunt în mare parte la limita ajutorului social.”
În plus, economia germană, bazată pe export, a profitat de scăderea puterii monedei unice, mai adaugă Förster. Mulţi producători şi-au vândut mai bine marfa decât concurenţa din spaţiul de dincolo de zona euro.
Şi totuşi, nici Germania nu este lipsită de sărăcie. Potrivit OECD, în 2010, 9 procente din populaţia Republicii Federale era săracă. Comaparativ, Germania se află la mijlocul clasamentului, valoarea medie constatată de OECD la capitolul sărăcie fiind de 11 procente.

Sărăcie relativă sau absolută

Dar, cum se defineşte de fapt sărăcia? Studiile se ghidează, în majoritatea lor, după un anume venit. Cei care nu îl obţin sunt consideraţi săraci. OECD a stabilit ca măsură de referinţă, venitul mediu din fiecare stat analizat în raportul de faţă. Întrucât această valoare este într-o continuă schimbare, avem de-a face cu sărăcia relativă.
În perioada de criză, procentul sărăciei astfel stabilit de OECD a crescut uşor. Mult mai relevante pentru Förster sunt cifrele care definesc sărăcia absolută. Aici se ia în calcul venitul mediu dintr-un anumit an – în cazul de faţă din 2005 – care se stabileşte ca graniţă a sărăciei şi se constată câţi au ajuns sub această limită de venit în anii de criză. Extrem de afectate sunt state precum Italia, Spania sau Grecia. Altfel spus, statele supra-îndatorate, a căror populaţie a trebuit să suporte măsurile de austeritate.

Mai ales tinerii au probleme financiare

În cadrul statelor afectate de criză, dar nu doar acolo, tinerii sunt cei care suferă considerabil de pe urma sărăciei. Şi aici Germania reprezintă o excepţie, pentru că majoritatea tinerei generaţii se află într-o formă sau alta de pregătire profesională. „Dar în majoritatea celorlalte state europene, tinerii şi familiile tinere cu copii au pierdut mulţi bani”. Generaţia celor de peste 60 de ani a înregistrat, comparativ, pierderi mai puţin seminificative.

Soluţiile s-ar putea găsi în educaţie. S-a dovedit că un nivel ridicat al educaţiei împiedică adâncirea discrepanţelor dintre sărăci şi bogaţi. Un alt expert, Christoph Schröder de la Institutul pentru Economie din Köln, susţine şi el importanţa educaţiei, dar şi a grădiniţelor şi şcolilor cu program prelungit, menite să ofere familiilor monoparentale şansa de a avansa profesional.