UE: Utilizatorii de internet, mai satisfăcuţi de serviciile bancare, decât de e-Guvernare

80% afirmă că serviciile publice online reprezintă o economie de timp, 76% apreciază flexibilitatea lor, iar 62% afirmă că acestea îi ajută să economisească bani. Aceşti utilizatori sunt însă mai mulţumiţi de serviciile bancare online, cu o notă de satisfacţie de 8,5 pe o scară de la 0 la 10, şi de cumpărăturile online (7,6) decât de serviciile publice online (6,5).

‘Tendinţele sunt promiţătoare în ceea ce priveşte e-Guvernarea în Europa. Cu toate acestea, faptul că utilizatorii sunt mai satisfăcuţi de serviciile bancare online decât de serviciile publice online arată că administraţiile publice trebuie să îşi amelioreze capacitatea de a crea servicii de e-Guvernare care să pornească de la necesităţile utilizatorilor. De asemenea, sunt necesare mai multe eforturi pentru ca e-Guvernarea să funcţioneze dincolo de frontiere’, a declarat comisarul european pentru agendă digitală, Neelie Kroes.

Agenda digitală pentru Europa are drept obiectiv să sporească gradul de utilizare a serviciilor de e-Guvernare la un procentaj de 50% dintre cetăţenii UE până în 2015.

Analiza comparativă privind e-Guvernarea 2012 a inclus 28.000 de utilizatori de internet din 32 de ţări. Printre constatări se numără faptul că serviciile preferate au fost declararea impozitului pe venit, în condiţiile în care 73% dintre utilizatori îşi declară impozitele online, mutarea sau schimbarea adresei (57%) şi înscrierea în învăţământul superior sau solicitarea unei burse de studiu (56%).

În timp ce 54% dintre cei intervievaţi în anchetă continuă să prefere contactele directe sau alte canale tradiţionale de comunicare, cel puţin 30% dintre aceştia au indicat că ar putea deveni de asemenea utilizatori obişnuiţi ai serviciilor de e-Guvernare, dacă ar fi oferite servicii mai relevante. Conform analizei comparative pe 2012, 47% dintre cei care au recurs la e-Guvernare au obţinut tot ce doreau utilizând serviciile online, iar 46% au fost numai parţial satisfăcuţi.

De asemenea, raportul arată că sunt necesare îmbunătăţiri ale serviciilor online disponibile în cazul unor evenimente importante în vieţile respondenţilor, precum pierderea sau găsirea unui loc de muncă, înfiinţarea unei întreprinderi sau înscrierea la studii.

România se află printre ţările UE cu cea mai scăzută rată de utilizare a e-Guvernare în legătură cu evenimentele importante ale vieţii, fapt explicabil în principal prin proporţia de 50% a neutilizatorilor de internet din România, cea mai mare din blocul comunitar, indică raportul.

Astfel, România continuă să aibă cea mai mare proporţie de neutilizatori de internet din UE, respectiv 50%, urmată de Bulgaria (45%), Grecia (44%) şi Italia (22%). De asemenea, ţara noastră se numără printre ţările UE cu cea mai scăzută proporţie a utilizatorilor e-Guvernare pentru 19 evenimente importante ale vieţii, respectiv 19%, care este mai mică doar în Polonia (17%) şi Cipru (8%). Alţi 24% dintre români nu au folosit serviciile publice online în legătură cu 19 evenimente relevante din viaţa lor, iar 7% nu au făcut-o în ultimul an.

Pentru persoanele care trăiesc în ţara lor de origine, în medie peste o jumătate dintre etapele administrative legate de aceste evenimente importante ale vieţii pot fi realizate online. Pe internet pot fi consultate informaţii în legătură cu celelalte etape, însă este necesară îmbunătăţirea transparenţei şi a interacţiunii cu utilizatorii, pentru a mări autonomia cetăţenilor.

Situaţia este mai puţin favorabilă pentru cele aproape două milioane de persoane care se mută sau fac naveta dintr-un stat membru în altul. Deşi majoritatea statelor membre furnizează informaţii despre posibilităţile de studiu sau de a înfiinţa o firmă din străinătate, îndeplinirea online a formalităţilor este mai puţin obişnuită. Numai nouă ţări oferă cetăţenilor din alt stat membru al UE posibilitatea de a se înscrie online la studii şi numai 17 ţări le permit să îndeplinească online anumite formalităţi pentru înfiinţarea unei firme.

Raportul din acest an este cel de al zecelea de analiză comparativă privind e-Guvernarea realizat din 2001 şi a analizat situaţia din cele 27 de state membre UE, plus Croaţia, Islanda, Norvegia, Elveţia şi Turcia.