Premierul va participa la dezbaterile Comisiilor parlamentare privind Acordul Belgrad – Priştina

Dezbaterea va viza Acordul dintre Belgrad şi Priştina privind normalizarea relaţiilor între cele două ţări, parafat la 19 aprilie 2013, sub egida UE şi a Înaltului Reprezentant UE pentru politică Externă, Catherine Ashton, precum şi impactul său asupra proceselor de integrare europeană şi euroatlantică în Balcani, informa vineri un comunicat al Camerei Deputaţilor.

Anunţul forului legislativ cu privire la iniţierea acestei dezbateri a venit chiar în ziua în care premierul sârb Ivica Dacic se află în vizită la Bucureşti, el declarând că înţelege „foarte bine” presiunile care se fac asupra României pentru a recunoaşte independenţa Kosovo şi a dat asigurări că Belgradul doreşte să rezolve cât mai rapid problemele cu Pristina, pe baza unor soluţii acceptabile pentru ambele părţi.

Plenul Parlamentului European a aprobat pe 18 aprilie o rezoluţie prin care le solicită celor cinci ţări membre UE care nu au recunoscut încă independenţa Kosovo, printre care şi România, să facă acest lucru. Ulterior, premierul Ponta a declarat că ţara noastră trebuie să meargă alături de familia europeană în această chestiune.

Pe de altă parte, preşedintele Parlamentului sârb, Nebojsa Stefanovic, afirma pe 30 aprilie că Acordul de la Bruxelles nu schimbă nimic în ceea ce priveşte poziţia Serbiei faţă de independenţa Kosovo, reacţionând astfel la declaraţia premierului român potrivit căruia România are în vedere posibilitatea de a recunoaşte independenţa Kosovo, a relatat agenţia de presă Tanjug.

El a anunţat că Parlamentul sârb îşi va intensifica demersurile diplomatice pentru a le explica parlamentarilor din alte state, mai ales din cele care nu au recunoscut independenţa Kosovo, că acordul de la Bruxelles nu schimbă nimic cu privire la poziţia Serbiei faţă de independenţa Kosovo.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, anunţa pe 16 mai că va discuta în Parlament despre acordul la care au ajuns Belgradul şi Pristina cu privire la normalizarea relaţiilor, în contextul în care România, ţară care nu a recunoscut independenţa Kosovo, tinde să-şi revizuiască poziţia.

Corlăţean a explicat şi pe 2 martie că România, în calitate de stat care nu a recunoscut independenţa Kosovo, trebuie să ţină cont de evoluţia dialogului dintre Belgrad şi Pristina.

„Noi trebuie să ne uităm foarte atent la modul în care, de exemplu, evoluează dialogul politic între Belgrad şi Pristina, între cei doi prim-miniştri, unul recunoscut, altul nerecunoscut, sub patronajul şefului politicii externe UE, Catherine Ashton. Faptul că sunt progrese, faptul că la graniţă – punctul acela de delimitare – se trece, se gestionează şi un aspect de zonă de liber schimb”, a arătat Corlăţean.

El a amintit că Belgradul are oficiu de reprezentare în clipa de faţă la Pristina, subliniind că este vorba de „nişte realităţi de care şi România trebuie să ţină cont”.
„Altfel spus, ne uităm şi la statele care nu au recunoscut până acum – Slovacia, Grecia – care au făcut nişte gesturi. Cred că ar fi o greşeală ca România să rămână undeva îngropată în avanposturi ca un soldat japonez în Pacific. Eu cred că sunt realităţi politice pe care trebuie să le tratăm cu inteligenţă şi cu deschidere”, a îndemnat şeful diplomaţiei române.
Slovacia şi Grecia au sprijinit Kosovo pentru aderarea la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Şeful diplomaţiei de la Belgrad, Ivan Mrkic, a efectuat pe 15 mai o vizită la Bucureşti şi a exprimat recunoştinţa Serbiei pentru poziţia României de a nu recunoaşte Republica Kosovo.
Liderii de guvern din Serbia şi Kosovo au anunţat pe 19 aprilie la Bruxelles că au ajuns la un acord de principiu privind normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina, la capătul mai multor luni de negocieri dificile.
Uniunea Europeană a indicat în mod clar faptul că în lipsa unui acord menit să normalizeze relaţiile bilaterale, apropierea Serbiei şi Kosovo de UE va fi compromisă.