Economiştii şefi din bănci cred că BNR va creşte dobânda de politică monetară la 2% săptămâna aceasta. ROBOR de 3% până la finalul anului?

Inflaţia în luna septembrie a fost de 6,29% faţă de septembrie 2020 şi probabil va depăşi şi acest nivel în luna octombrie – datele vor fi făcute publice pe 10 noiembrie 2021, la o zi după ce BNR va aproba în şedinţa de politică monetară raportul asupra inflaţiei. ING Bank apreciază că inflaţia în octombrie ar putea urca la 7,95%.

Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA şi AAFBR, vede o inflaţie cuprinsă între 7% şi 8% la finalul anului motivând că primul val inflaţionist generat de scumpirea preţurilor la energie a înglobat doar un 3,6%, iar produsele de pe piaţă nu au apucat să înglobeze încă total aceste efecte, mai ales că toate produsele sunt atinse de majorările din piaţa de energie şi carburanţi.  „De aceea mă aştept ca BNR să crească la următoarea şedinţă de politică monetară dobânda cheie cu mai mult decât pasul folosit până acum, de 25 de puncte de bază”, a declarat Codârlaşu la forumul Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România (AAFBR).

Într-o analiză a ING Bank, specialiştii băncii olandeze au o o scurtă retrospectivă a principalelor trei ţări din Europa Centrală şi de Est: Polonia, Ungaria şi România.  Studiul arată că indicele prețurilor de consum (IPC) din Polonia a accelerat la 6,8% de la un an la altul în octombrie, prețurile crescând în 70% dintre categoriile din coșul IPC. Banca Naţională a Ungariei a crescut din aceleaşi motive dobânda cheie de la 0,6% în iunie la 1,8% în octombrie, previziunile ING Bank mergând către o dobândă de 2,75% în primăvara anului viitor.

Radu Tătaru, economistul şef al ING Bank România, arată că în contextul internaţional nici ţara noastră nu poate rămâne indiferentă. „România a fost foarte conciliantă până de curând, dar a lansat un ciclu de înăsprire în octombrie cu o mișcare de 25 de puncte de bază. Ne așteptăm la o creștere de 50 de puncte de bază la următoarea întâlnire și 25 puncte de bază la fiecare dintre următoarele întâlniri, până când ajungem la 3,00%”, arată Tătaru în studiul publicat de ING Bank.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, este de părere că „putem spune că inflaţia a scăpat de sub control”. Acest aspect, coroborat cu aşteptata ajustare fiscală şi de deficit bugetar, nu poate decât să conducă la o creştere a dobânzilor în general, precizând că pentru a ține sub control inflaţia, Banca Naţională a Cehiei (CNB) a decis să majoreze cu 125 de puncte de bază dobânda de politică monetară, cea mai semnificativă creştere a costului creditului din 1997. De aceeaşi părere este şi Radu Crăciun, preşedinte BCR Pensii. El subliniază că din aceste motive consumul va avea de suferit. De altfel, majoritatea economiştilor şefi pomeniţi în articol sunt de părere că retailul va suferi o decelerare în trimestrul IV din acest an, decelarare care va continua probabil şi anul viitor.

O majorare a dobânzii de politică monetară de către BNR cu 50 de puncte de bază înseamnă o creştere de la 1,5% cât este în prezent la 2%. O dobândă de 2% va duce automat o rată Lombard de 2,5%. Cum evoluţia ROBOR va urma traiectoria dobânzii Lombard (dobânda pentru facilitatea de credit a băncilor de la BNR), „nu este exclus ca anul viitor să avem un ROBOR de 3%”.  Băncile pare deja că au încorporat aşteptările de creştere a ROBOR ale pieţei , în condiţiile în care ROBOR la 3 luni a încheiat săptămâna trecută cu 2,43%. Îîn funcţie de decizia BNR, nu este exclus să vedem în continuare o creştere a acestui indicator utilizat  de bănci în formarea dobânzii la creditele vechi accesate înainte de mai 2019 când a intrat în vigoare IRCC.