Ponta spune că s-a pus de acord inclusiv cu poziţia lui Băsescu privind adoptarea euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

Întrebat când apreciază că ar trebui România să adere la euro şi după ce reporterul afirmă că impresia sa este că „de la un punct încoace v-aţi pus de acord cu perspectiva preşedintelui Băsescu”, premierul afirmă că s-a pus de acord atât cu perspectiva preşedintelui, cât şi cu cea a Poloniei.

„M-am pus de acord şi cu perspectiva preşedintelui Băsescu, m-am pus de acord şi cu perspectiva Poloniei, celălalt mare jucător din afara euro. Sunt două lucruri care trebuie să se unească: în primul rând, România să fie pregătită structural, nu doar cu criteriile nominale, inflaţie, deficit, datorie publică, ci şi capacitatea noastră de a rezista la competiţia din zona euro, căci dacă intrăm nepregătiţi, ne ducem în faliment. Deci, acesta este primul criteriu pe care România, din punctul meu de vedere, îl poate îndeplini în perspectiva 2017-2018. Al doilea criteriu, care nu ţine de România şi Polonia, ci de deciziile care se iau în zona euro şi anume, după criza financiară, după programele de ajutor din Portugalia, Irlanda, Grecia, Cipru, zona euro să aibă o politică mult mai coordonată şi mai clară faţă de noii membri. Deci eu cred că euro va supravieţui cu bine acestei crize, cred însă că va duce inevitabil la nişte schimbări şi anume la o politică fiscală, bugetară mai bine coordonată în zona euro şi România, dacă e pregătită în 2017-2018, trebuie să intre în zona euro. E în avantajul nostru să nu spunem, cum spune Marea Britanie «nu vrem în euro», e în avantajul nostru să ne stabilim ca target politic şi strategic acest lucru şi, dacă nu sunt prea optimist, cred că putem fi membri în 2018”, afirmă Ponta.

Interviul a fost acordat de Ponta agenţiei germane înainte de vizita pe care o va efectua, luni şi marţi, la Berlin, unde se va întâlni cu cancelarul Angela Merkel.

La finele anului trecut, când România încă păstra ţinta de adoptare a monedei euro în 2015, premierul Victor Ponta a declarat că România trebuie să meargă pe drumul Poloniei, şi anume să spună foarte clar că este în favoarea unei Europe cât mai bine închegate, că doreşte să intre în Euro, însă anul 2015 nu este un reper bătut în cuie.

În luna aprilie, Guvernul a transmis Comisiei Europene un program de convergenţă care nu mai include o ţintă pentru adoptarea monedei euro, premierul Victor Ponta afirmând atunci că 1 ianuarie 2019 reprezintă „un obiectiv destul de realist” pentru adoptarea monedei euro de către România.

El a amintit că un astfel de obiectiv este stabilit împreună cu Banca Naţională şi mediul de afaceri.

O lună mai târziu, preşedintele Traian Băsescu a declarat că anul 2017 ar trebui să fie termenul optim pentru adoptarea de către România a monedei euro, în condiţiile în care 2015 nu mai este viabil, iar unele „persoane importante” au enunţat 2019 ca nou termen sau chiar renunţarea la o dată ţintă.

Intrarea în ERM-II, mecanismul european al ratelor de schimb, este etapa premergătoare aderării la zona euro. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht, respectiv să se afle timp de doi ani în ERM-2, în cadrul căruia moneda naţională să fluctueze într-un intervalul de plus-minus 15% faţă de euro.