Bruxelles-ul propune suspendarea unor prevederi privind dreptul de azil pentru statele vecine cu Belarus

Aceste măsuri temporare le-ar permite celor trei ţări în special să extindă perioada de înregistrare a cererilor de azil la patru săptămâni, în loc de zece zile maximum în prezent, şi să ducă la 16 săptămâni termenul de examinare a unei cereri, inclusiv apelul, durată în timpul căreia solicitanţii sunt deţinuţi în centre de la frontieră.

Măsurile prevăd, de asemenea, proceduri „rapide şi simplificate” pentru a-i repatria pe migranţii a căror cerere de protecţie a fost respinsă.

„Ceea ce facem aici este un răspuns (…) ferm ancorat în lege”, a dat asigurări vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, în cadrul unei conferinţe de presă.

Aceste măsuri trebuie validate de statele membre, Parlamentul European nefiind decât „consultat” în materie.

Ele se bazează pe articolul 78.3 al Tratatului privind funcţionarea UE, o procedură prevăzută „în cazul în care unul sau mai multe state membre se află într-o situaţie de urgenţă caracterizată de un aflux brusc de cetăţeni ai ţărilor terţe”.

Potrivit ultimelor cifre al Comisiei Europene, puţin sub 8.000 de migranţi au ajuns în UE prin Belarus în acest an: 4.285 în Lituania, 3.255 în Polonia şi 426 în Letonia.

Bruxellesul acuză Belarusul că a organizat aceste sosiri acordând vize şi transportându-i pe migranţi la frontierele Poloniei şi, în mai mică măsură, ale Lituaniei, pentru a se răzbuna pentru sancţiunile europene care o vizează. Situaţia a făcut să reapară spectrul temerilor privind o criză a migraţiei de mare amploare în Europa.

Mii de persoane, originare în principal din Orientul Mijlociu, sunt blocate la frontiera Belarusului cu UE.