Creştere economică de 4,6% în 2022 şi de 5,3% în 2023. Deficitul scade la 6,24% din PIB în 2022 şi la 4,4% în 2023 – strategie fisca-bugetară

„Pentru perioada 2022-2024 s-a avut în vedere o creştere economică sustenabilă, bazată pe investiţii, pentru formarea brută de capital fix estimându-se evoluţii net superioare consumului final. Conform prognozei de toamnă 2021, pentru anul 2022, se estimează o creştere economică de 4,6%. Pentru perioada 2022 – 2024, ritmul mediu anual de creştere al produsului intern brut este prevăzut la 5% în termeni reali”, se menţionează în document.

Produsul Intern Brut pentru 2022 este estimat la 1.317,267 miliarde lei, scrie Agerpres.

Planificarea bugetară pe anul 2022 şi estimările pe perioada 2022-2024 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2024 la 2,90% din PIB, respectiv o reducere de 3,34 puncte procentuale faţă de anul 2022, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,90% din PIB în anul 2024. În 2023 este estimat un deficit ESA de 4,4% din PIB.

Potrivit strategiei, pe partea cererii, formarea brută de capital fix va reprezenta principalul factor al creşterii economice, cu un ritm anual de 9,9%, scenariul luând în calcul impactul absorbţiei atât a fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cât şi a celor din cadrul financiar multianual.

Exporturile şi importurile de bunuri şi servicii vor înregistra ritmuri de creştere, în termeni reali, cu o medie anuală de 5,7%, respectiv 7,1%, exportul net având efect negativ asupra creşterii economice, dar care se va diminua treptat, se menţionează în strategie.

Numărul mediu de salariaţi se va majora în perioada 2022-2024, în medie cu 2,4% anual, iar rata şomajului înregistrat la sfârşitul anului se va diminua, ajungând la 2,6% la finalul anului 2024.

„În intervalul 2022-2024 se estimează că exporturile de bunuri se vor majora în medie cu 7,6%, în timp ce importurile de bunuri vor avea o dinamică superioară, respectiv 8,2%. Creşterea mai accentuată a importurilor de bunuri se datorează unei majorări mai accelerate a achiziţiilor de bunuri intermediare, în corelare cu evoluţia aşteptată a producţiei industriale şi accelerarea activităţii de construcţii. Un trend similar este estimat şi în cazul importurilor de bunuri de capital, investiţiile necesitând în special achiziţii de pe pieţele externe. În ceea ce priveşte bunurile de consum şi acestea sunt estimate în uşoară creştere, pe fondul temperării cererii de consum a gospodăriilor”, se arată în document.

Potrivit MF, nivelul deficitului de cont curent va avea o medie 16,6 miliarde de euro, în intervalul 2022-2024, ponderea în PIB urmând să fie de 5,5%, în ultimul an al orizontului de prognoză.

Pentru anul 2022, în urma tendinţelor de creştere a preţurilor produselor energetice şi a multor materii prime de la nivel global, se estimează că inflaţia îşi va continua trendul ascendent, rata medie anuală indicând o creştere de 6,5%, în timp ce la sfârşitul anului, se aşteaptă ca preţurile de consum să atingă un nivel de 4,7%. În lipsa altor şocuri, tendinţa inflaţiei este de atenuare, ajungând la finele anului 2024 la un prag de 2,7%, respectiv 2,9% ca medie anuală.

Potrivit sursei citate, previziunile au luat în calcul atât ani agricoli normali, cât şi o stabilizare a preţurilor energiei electrice, gaze naturale, petrol şi a altor materii prime de la nivel global. Totodată, a fost luată în considerare şi o uşoară depreciere în termeni nominali a monedei naţionale, în raport cu moneda europeană.

Conform prognozei de toamnă se estimează pentru anul 2021 un avans economic cu 7%, o valoare nominală a produsului intern brut de 1.190,3 miliarde de lei şi un deflator 5,4%. Prognoza de toamnă 2021 a Comisiei Europene estimează, pentru 2021, o valoare nominală a produsului intern brut de 1.173,5 miliarde lei în condiţiile unei creşteri economice de 7,0% şi a unui deflator PIB de 3,9%.