Costul de finanţare al Turciei a crescut puternic la prima operaţiune de la izbucnirea protestelor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Trezoreria turcă a atras 742,3 milioane lire turceţti (394,1 milioane dolari) cu scadenţa în august 2014, prin plasamente de titluri cu un randament de 6,76%, faţă de nivelul de 5,07% înregistrat în cadrul unei operaţiuni similare derulată pe 21 mai.

Preţul contractelor credit-default swap pe datoriile Turciei, prin care investitorii cumpără asigurare împotriva insolvenţei debitorului, a crescut cu 35 puncte de bază (0,35 puncte procentuale) în luna iunie, înregistrând cea mai nefavorabilă evoluţie în rândul pieţelor din Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi Asia.

Randamentul titlurilor de stat cu maturitatea la doi ani a crescut marţi cu 57 puncte de bază (0,57 puncte procentuale), după ce premierul Recep Tayyip Erdogan a declarat că va sprijini eforturile forţelor de poliţie şi nu va tolera proteste ilegale, în timp ce poliţia a efectuat razii la zeci de locaţii din Istanbul şi Ankara, arestând persoane suspectate de violenţă.

Costurile de finanţare ale pieţelor emergente sunt de asemenea sub presiune în contextul şedinţei de politică monetară a Rezervei Federale a SUA, investitorii încercând să anticipeze dacă banca centrală americană va restrânge programul de stimulare monetară a economiei.

„Ar trebui să uităm pentru un timp de costurile de finanţare în jur de 5%. Vom ţine cont de riscul politic chiar dacă tensiunile vor fi reduse pentru o perioadă. Dacă tensiunile vor persista, Turcia se va împrumuta la dobânzi şi mai ridicate”, comentează pentru Bloomberg un analist din Istanbul.

Trezoreria turcă va mai efectua săptămâna viitoare plasamente cu maturitatea la 2, 5, 7 şi 10 ani.

Lira turcească s-a depreciat marţi la istanbul cu 0,6%, la 1,8848 lire pe dolar, înregistrând în ultima lună o scădere de 2,3%.

Protestele din Turcia au escaladat la sfârşitul lunii mai, după ce poliţia a dispersat cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă o manifestaţie paşnică, restrânsă, împotriva transofrmării parcului Gezi din Istanbul într-un complex comercial şi turistic. Mişcarea de protest a căpătat anvergură, transformându-se într-o contestare a stilului autoritar de exercitare a puterii aplicat de premierul Erdogan şi partidul conservator AKP.

După două săptămâni de proteste în marile oraşe turceşti, timp în care s-au înregistrat incidente violente între manifestanţi şi forţele de ordine, poliţia a intervenit în forţă la finele săptămânii trecute în Piaţa Taksim şi parcul Gezi din Istanbul, epicentrul mişcărilor anti-guvern.

„Investitorilor nu le plac problemele politice şi este clar că nimic nu a fost rezolvat, în special din moment ce nu există o comunicare reală între cele două părţi. Investitorii probabil că preferă să aştepte clarificarea situaţiei”, comentează un analist Dexia Asset Management, din Bruxelles, cu active de 700 milioane euro pe pieţele emergente.

Randamentele obligaţiunilor guvernamentale turceşti cu maturitatea la doi ani a crescut cu peste două puncte procentuale din 17 mai, la 6,81%. În pofida acestei evoluţii, costul de finanţare al Turciei a scăzut cu 2,31 puncte procentuale în ultimul an, cea mai bună evoluţie în rândul pieţelor emergente.

Agenţia Moody’s Investors Service a ridicat în mai ratingul Turciei în categoria investment grade.