Polonia va construi un gard metalic la frontiera cu Belarus

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Şantierele au fost predate marţea aceasta diriginţilor”, a declarat purtătoarea de cuvânt a grănicerilor, căpitan Krystyna Jakimik-Jarosz.

Ea a refuzat să precizeze unde au loc lucrările, explicând că „serviciile belaruse doar atât aşteaptă ca să trimită grupuri de migranţi, deci din motive de securitate nu indicăm locurile exacte”.

Gardul metalic va avea o lungime de 186 de km, adică aproape jumătate din lungimea totală de 418 km a frontierei polono-belaruse. Va fi înalt de cinci metri şi jumătate şi va fi prevăzut cu camere şi cu detectoare de mişcare, pentru a-i ajuta pe grăniceri să împiedice trecerea ilegală, a informat purtătoarea de cuvânt.

Jakimik-Jarosz a arătat că bariera provizorie din sârmă ghimpată şi-a dovedit deja utilitatea, permiţând forţelor de pază a frontierei să se pregătească în timp ce se apropiau migranţii şi să mobilizeze mijloace şi efective suficiente pentru intervenţie.

Costul gardului va fi de circa 353 de milioane de euro, iar construcţia urmează să se încheie în iunie.

Proiectul a fost contestat de apărătorii drepturilor omului, care se tem că migranţii aflaţi în pericol din cauza conflictelor nu vor mai putea cere azil, precum şi de ecologişti, care sunt îngrijoraţi de efectele asupra florei şi faunei din zona forestieră de la graniţă.

„Vom face totul pentru a reduce pe cât posibil daunele pentru mediu şi animale”, a susţinut purtătoarea de cuvânt.

Uniunea Europeană a susţinut Polonia şi a criticat ferm Belarusul în legătură cu criza migranţilor. Guvernul polonez a refuzat însă propunerea Bruxellesului ca agenţia europeană Frontex să participe la monitorizarea frontierei. De asemenea, la Varşovia a fost adoptată o lege care permite expulzarea migranţilor ilegali înainte ca aceştia să poată depune cereri de azil, reaminteşte AFP.

Anul trecut au încercat să intre din Belarus în Polonia mii de migranţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, în special din Kurdistanul irakian, din Siria şi din Liban; alţii proveneau din Afganistan. Unii au reuşit, iar ulterior cei mai mulţi şi-au continuat drumul spre vestul Europei.

Polonia şi ţările occidentale au acuzat Belarusul că încurajează sau chiar organizează şi susţine fluxul de migranţi, promiţându-le că vor putea intra uşor în Uniunea Europeană.

Guvernul de la Minsk al preşedintelui Aleksandr Lukaşenko a respins acuzaţiile şi a învinuit Polonia de tratamentul inuman aplicat migranţilor.

La apogeul crizei, Polonia a înfiinţat la frontieră o zonă specială unde a interzis accesul organizaţiilor neguvernamentale umanitare şi al presei, a construit baraje de sârmă ghimpată şi a trimis mii de militari în sprijinul grănicerilor. Aceştia au primit ordinul să îi oblige pe migranţi să treacă graniţa înapoi, în teritoriul belarus.

Măsurile respective şi moartea de frig sau de foame a peste zece migranţi, în pădurile poloneze, au provocat dezbateri aprinse între susţinătorii apărării graniţei Poloniei şi totodată a Uniunii Europene, pe de o parte, şi a apărătorilor drepturilor omului pe de alta. Aceştia din urmă susţin că migranţii au dreptul de a cere azil şi de a nu fi expulzaţi în timp ce li se analizează cererea.

În ultimele luni, numărul de tentative de trecere ilegală a frontierei s-a redus. Marţi, grănicerii polonezi au raportat că în ultimele 24 de ore s-au înregistrat 17 intrări de acest gen.