Regiile autonome şi companiile naţionale, scoase din categoria structurilor obligate la licitaţii

Scoaterea regiilor autonome şi a companiilor naţionale din categoria autorităţilor contractante a fost posibilă printr-un amendament introdus de deputaţi ai grupurilor parlamentare PSD, PNL şi minorităţilor naţionale la ordonanţa adoptată de Guvern la sfârşitul anului trecut privind modificarea sistemului de achiziţii publice relementat de Ordonanţa de Urgenţă 34/2006.

Acea ordonanţă stabilea că din categoria autorităţilor contractante face parte şi orice regie autonomă sau companie naţională/societate comercială cu capital integral ori majoritar deţinut de o autoritate contractantă sau de către un alt organism de drept public. Ulterior, în luna aprilie, operatorii aerieni au fost scoşi de pe listă, astfel încât Tarom să îşi poată asigura rapid flota de aeronave.

Acum, însă, parlamentarii au decis să scoată toate regiile autonome şi companiile naţionale din categoria autorităţilor contractante, prin abrogarea acelei prevederi.

„Este necesară eliminarea prevederilor întrucât încadrarea anumitor regii autonome/companii naționale/societăți comerciale care își desfășoară activitatea pe o piață concurențială în categoria autorităților contractante conduce implicit la aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de OU 34/2006. Astfel, există riscul ca prin aplicarea prevederilor OU 34/2006 activitatea curentă a entității să fie blocată”, este argumentul parlamentarilor.

Aceştia au completat legislaţia doar cu o menţiune care stabileşte că regiile autonome sau companiile naţionale, chiar dacă nu mai fac parte din categoria autorităţilor contractante, trebuie să elaboreze „norme procedurale interne care să asigure respectarea principiilor nediscriminării și egalității de tratament, transparenței, proproționalității și recunoașterii reciproce” atunci când atribuie contractele de furnizare/prestare de servicii/execuție de lucrări a căror valoare estimată depășește pragul achiziţiilor directe, pentru a respecta principiile prevăzute de Tratatul Comisiei Europene.

Piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituţiile şi companiile sale, este cel mai mare cumpărător.