BNR: Statele care au adoptat insolvenţa persoanelor fizice au făcut-o pe timp de creştere economică

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Acele state care au implementat procedura insolvenţei persoanelor fizice au făcut-o în perioadă de creştere economică, nu în plină criză. În opinia mea, ar trebui să se pună mai mult accentul pe o informare completă asupra tuturor efectelor acestei proceduri pentru că, pe lângă avantajul suspendării executări silite asupra bunurilor persoanei fizice, există şi o serie întreagă de dezavantaje”, a afirmat miercuri Păunescu, la un seminar pe tema insolvenţelor organizat de BNR.

El a spus că unul dintre cele mai importante elemente ale dreptului european privind insolvenţa persoanelor fizice se referă la întocmirea planului de plată a creanţelor, care poate dura până la cinci ani, iar sumele din plan pot fi purtătoare de dobânzi.

Pentru a putea respecta planul, toate veniturile debitorului sunt afectate, cu excepţia costurilor de întreţinere a familiei, care sunt calculate pentru a asigura un nivel minim de trai. Tot în acest plan vor fi prevăzute bunurile mobile şi/sau imobile care vor fi vândute pentru acoperirea datoriilor.

Cele mai multe jurisdicţii europene care au reglementat insolvenţa consumatorului au prevăzut şi posibilitatea ca prin plan să se prevadă şi restricţii suplimentare, precum renunţarea la televizor, servicii prin cablu, computer sau concedii.

„O altă problemă este cea a fidejusorilor care garantează creditele persoanelor juridice într-un procent foarte mare pe piaţa românească bancară. O alta este cum ar putea fi executate aceste garanţii în caz de insolvenţă a garantului. În opinia mea, reglementarea acestei instituţii, cel puţin pentru moment, nu se impune şi nu este oportună din motive legate de contextul financiar actual. Criza financiară încă dăinuie şi situaţia financiară a consumatorului şi a întregului spectru financiar este sensibilă”, a mai spus Păunescu.

Autorităţile române s-au angajat în faţa FMI şi CE să nu adopte legea insolvenţei personale.

Pe de altă parte, Florin Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, consideră că este necesară o reglementare a insolvenţei persoanelor fizice, care ar trebui inclusă în noul Cod al insolvenţei pe care Ministerul de Justiţie îl pregăteşte.

„Părerea mea este că trebuie să avem şi o asemenea reglementare, a insolvenţei persoanelor fizice. Opoziţia care există în acest moment în diferite medii este parţial nejustificată, pentru că printr-o colaborare a tuturor instituţiilor şi organismelor implicate în procesul de reglementare s-ar putea ajunge la o reglementare bună şi eficientă şi în această privinţă. Suntem printre puţinele state, cred că Ungaria nu mai are, însă, spre deosebire de România, Fondul Monetar Internaţional a impus Ungariei să adopte o asemenea reglementare, pe când nouă deocamdată ne-a stopat-o”, a spus Moţiu.

Întrucât Ministerul Justiţiei îşi propune ca noul Cod să fie adoptat de Parlament până la sfârşitul anului sau începutul anului viitor, cel mai probabil legea privind insolvenţa persoanelor fizice va fi adoptată separat, urmând ca pe viitor să fie inclusă în Cod.