Șefa FMI avertizează că războiul din Ucraina și inflația vor frâna creșterea economiei globale în 2022 și 2023

Adaugă-ne ca sursă preferată

Într-un discurs pronunţat în avanpremiera reuniunilor de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale, care vor avea loc săptămâna viitoare, Kristalina Georgieva a precizat că Fondul va revizui în scădere estimările pentru 143 de economii, care împreună reprezintă 86% din PIB-ul mondial, dar a adăugat că pentru majoritatea ţărilor FMI mizează în continuare pe o creştere economică pozitivă.

Georgieva a subliniat că invadarea Ucrainei de către Rusia „trimite unde de şoc în întreaga lume” şi provoacă dificultăţi ţărilor care se chinuiau deja să îţi revină de pe urma pandemiei de COVID-19. „În termeni simpli, ne confruntăm cu o criză peste criză”, a spus Georgieva într-un discurs la centrul de reflexie Carnegie Endowment for International Peace de la Washington. „În termeni economici, creşterea se îndreaptă în jos iar inflaţia în sus. În termeni umani, veniturile oamenilor sunt în scădere iar greutăţile se înmulţesc”, a adăugat Georgieva.

FMI, care urmează să publice marţi noile sale prognoze economice, este de părere că inflaţia este acum „un pericol iminent” pentru multe economii, şi va rămâne la un nivel ridicat pentru o perioadă mai îndelungată decât se preconiza anterior.

Georgieva nu a oferit joi o cifră concretă cu privire la avansul economiei mondiale, dar anterior a spus că va fi mai mică decât prognoza de 4,4% avansată de FMI în luna ianuarie, o cifră care a fost deja redusă cu o jumătate de punct procentual din cauza perturbărilor apărute de-a lungul lanţurilor de aprovizionare.

„Între timp, perspectiva s-a deteriorat substanţial, în mare parte din cauza războiului şi a repercusiunilor sale”, a spus Georgieva. „Inflaţia, înăsprirea condiţiilor de finanţare şi carantinele frecvente şi de amploare din China afectează şi ele activitatea economică”, a adăugat directorul FMI.

Kristalina Georgieva a atras de asemenea atenţia asupra fragmentării economiei mondiale în mari blocuri geopolitice, cu standarde comerciale şi tehnologice, sisteme de plăţi şi monede de rezervă diferite. O astfel de fragmentare este cea mai mare ameninţare la adresa ordinii economice de după cel de al doilea război mondial, ordine care a fost guvernată de Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii create pentru a pune capăt acelui conflict. „O astfel de tranformare tectonică ar provoca costuri dureroase de ajutare. Lanţurile de aprovizionare, cercetare şi dezvoltarea precum şi reţelele de producţie vor fi rupte şi vor trebui refăcute”, a subliniat directorul FMI.