Ţările din Balcani se îndreaptă spre cărbune deoarece criza energetică are prioritate faţă de mediu

Macedonia de Nord, odată un pionier în atragerea de investiţii în domeniul energiilor regenerabile, a anunţat la începutul acestei luni că intenţionează să deschidă două noi mine de cărbune pentru a aproviziona termocentralele. În plus, Ministerul Energiei de la Skopje a anunţat că vrea să cumpere trei milioane de tone de cărbune din Kosovo, dar până acum nu a fost semnat un acord oficial.

„Odată cu debutul crizei energetice, nu doar noi ci şi toate statele din Europa au răspuns imediat prin creşterea producţiei de electricitate pe bază de cărbune, pentru că este cea mai ieftină şi mai sigură sursă”, a declarat Vasko Kovacevski, directorul general la compania de utilităţi Elektrani na Severna Makedonija (ESM).

Creşterea preţurilor pe piaţa angro, stocurile reduse şi invadarea Ucrainei de către Rusia au dus la explozia preţurilor la energie şi au determinat multe state să caute să îşi asigure aprovizionarea.

Însă apărătorii mediului subliniază că reorientarea spre cărbune nu este soluţia. „Decarbonizarea este unul dintre pilonii agendei verzi şi noi prezentăm planuri pentru o mină de cărbune? Acest lucru este inacceptabil”, a spus Nevena Smilevska, de la ONG-ul de mediu Eko-svest din Skopje.

Noile mine de cărbune ar urma să fie deschise la Zivojno, în apropiere de centrala de la Bitola, în sudul ţării, şi la Gushterica, în apropiere de centrala de la Oslomej, în vestul ţării. Nici Guvernul de la Skopje şi nici conducerea companiei de utilităţi ESM nu au precizat când vor fi deschise noile mine şi nici care va fi producţia lor.

Iniţial, autorităţile de la Skopje intenţionau să elimine cărbunele până în 2027, dar în luna ianuarie au decis să amâne data limită pentru 2030.

În paralel, autorităţile din Kosovo au anunţat că mai multe companii străine, inclusiv din Germania, şi-au exprimat interesul pentru a achiziţiona cărbune din această ţară. Potrivit estimărilor, Kosovo ar fi pe locul cinci la nivel mondial după depozitele de lignit, un tip de cărbune al cărui conţinut redus de energie se traduce printr-o poluare toxică atunci când este ars în termocentrale.

La rândul său, Serbia a anunţat că îşi majorează producţia de cărbune, din cauza ploilor insuficiente pentru barajele hidrocentralelor, şi a adăugat că va importa 500 de tone de cărbune în fiecare zi din Muntenegru.

Bosnia, singura ţară din Balcani care exportă electricitate, a informat şi ea că a amânat planurile privind închiderea unor termocentrale, din cauza preţurilor mari la energie şi a impactului războiului din Ucraina.