Ministrul Economiei, despre PNRR: Am îndeplinit toate obiectivele pe care ni le-am asumat împreună cu Comisia Europeană, pentru perioada celor două trimestre

„Discutăm despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă într-un moment în care am depăşit deja două etape, două trimestre în care, după cum vedeţi, Guvernul României şi-a respectat promisiunile. Am îndeplinit toate milestone-urile pe care ni le-am asumat împreună cu Comisia Europeană. Probabil, componenta economică ar fi trebuit să fie mult mai prezentă într-un astfel de Plan, dar ştim foarte bine că acesta a fost făcut într-o primă etapă în anul 2020, după care a fost revizuit, aprobat de către Comisie şi cred că e normal ca Guvernul României, oricare ar fi, să-şi respecte aceste promisiuni, pentru că este până la urmă obligaţia noastră ca ţară şi ca stat-membru să arătăm că putem să ducem la bun sfârşit un plan care e o provocare pentru multe ţări europene. Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă vine cu două componente. Prima este de reformă şi acolo ne-am respectat obligaţia şi am atras atenţia asupra unor obiective care ar trebui rediscutate şi pe care ar trebui să le avem în vedere în perioada următoare. Pe de altă parte, vine componenta investiţională. Din această perspectivă vă pot spune că ceea ce s-a întâmplat la Ministerul Economiei este că suntem unul dintre primele ministere care a demarat acel program privind micro-electronica şi pe care am reuşit să-l finalizăm într-un timp-record”, a afirmat Spătaru, scrie Agerpres.

Demnitarul a atras atenţia asupra faptului că România putea pierde 500 de milioane de euro din PNRR dacă programul dedicat micro-electronicii nu era finalizat la timp, întrucât până la termenul limită „nu fusese făcut absolut nimic”.

„Am fi avut ‘şansa’ ca primele 500 de milioane din acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă să nu poată fi atrase, pentru că aveam un termen de 25 februarie şi nu fusese făcut absolut nimic din acel program. Din decembrie până la sfârşitul lunii februarie am putut să finalizăm partea de evaluare şi să trimitem către Comisia Europeană aceste programe, cu opt beneficiari direcţi, eligibili şi 37 de beneficiari indirecţi”, a menţionat oficialul.

Potrivit acestuia, PNRR va avea un impact major asupra economiei naţionale, printre componentele importante fiind tranziţia energetică, transformarea digitală şi componenta educaţională.

„Dacă vorbim despre impactul pe care Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă îl are asupra economiei româneşti, putem să spunem că el este unul semnificativ, atât timp cât vorbim de o tranziţie economică, o nouă reindustrializare. Avem această componentă a tranziţiei energetice, transferul industralizării din sectorul de folosire intensivă a resurselor minerale fosile către zona de componenţă electrică, gaz, energie verde. Pe de altă parte, vorbim de această transformare digitală. Această componentă digitală va impacta foarte mult. Este şansa României de a veni cu aceste programe investiţionale în primă fază la nivel guvernamental, prin acest cloud guvernamental pe care ni-l dorim cu toţii. Vorbim şi de componenta educaţională. Venind din zona resurselor umane, am considerat că specificaţiile PNRR erau relativ generice. Acesta este un aspect pe care va trebui să-l definim mult mai bine, pentru că transformarea educaţională, din perspectivă digitală, va trebui să fie pusă în practică într-un mod mult mai concret”, a evidenţiat ministrul.

Comisia Europeană a evaluat pozitiv Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR), în septembrie 2021. Planul României va cuprinde investiţii din fonduri europene în valoare totală de peste 29,2 miliarde de euro, ce vizează reforme şi proiecte viabile în segmentele şi industriile strategice.

Reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, oficialităţi guvernamentale, companii private şi părţi interesate din economie participă, marţi, la o conferinţă dedicată oportunităţilor şi mecanismelor de finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).