Helmut Kohl s-a opus extinderii NATO către Est, relevă documente declasificate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform acestor documente, Genscher considera că o extindere a NATO către est nu răspundea intereselor Germaniei şi, cu toate că recunoştea că ţări precum Polonia sau Ungaria ar avea dreptul să intre în NATO, în acel moment era important, din punctul său de vedere, ca ţările est-europene să nu se folosească de acest drept.

În schimb, Genscher a încercat să creeze formule alternative aderării la NATO care să fie acceptabile pentru Uniunea Sovietică, ce încă exista atunci, relevă documentele din anul 1991.

Kohl şi Genscher se temeau că extinderea NATO le-ar da muniţie oponenţilor preşedintelui sovietic Mihail Gorbaciov şi că acesta ar fi sfârşit prin a pierde puterea.

”Statele fostului Pact de la Varşovia intenţionau să adere la NATO. În conversaţii confidenţiale, au fost convinse să renunţe la acest obiectiv”, a spus la un moment dat Genscher, conform documentelor citate.

În discuţii cu oficiali din alte ţări, ministrul german de Externe a spus în mod direct sau indirect că, în cadrul negocierilor care au condus la reunificarea Germaniei, concretizate în Tratatul 2+4, el a oferit drept concesie ne-extinderea NATO către est.

Un asemenea angajament, care în ultima vreme a fost adesea evocat de politicienii ruşii şi folosit de Rusia inclusiv în justificarea agresiunii sale împotriva Ucrainei, nu a fost însă înscris în Tratatul 2+4, semnat de cele două Germanii de dinaintea reunificării lor (RFG şi RDG) şi de cele patru puteri aliate din Al Doilea Război Mondial, respectiv SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa.

Primul val al extinderii NATO către est a avut loc în 1999, după ce Helmut Kohl a fost înlocuit în postul de cancelar de social-democratul Gerhard Schroeder, iar la conducerea diplomaţiei germane se afla ecologistul Joschka Fischer. Hans Dietrich Genscher plecase de la conducerea Externelor în anul 1992.

Helmut Kohl se temea că prăbuşirea Uniunii Sovietice ar avea ca efect o ”catastrofă”, motiv pentru care se opunea independenţei celor trei state baltice (Lituania, Letonia şi Estonia), mai relevă documentele declasificate.

După ce aceste trei state au devenit independente, Kohl a spus într-o discuţie cu preşedintele francez de la acea vreme, Francois Mitterand, că acesta este un ”drum greşit” şi a estimat că statele baltice ar fi trebuit să aştepte circa un deceniu înainte de a face un asemenea pas.

Când dezintegrarea URSS devenise iminentă, Kohl a apreciat că Ucraina ar trebui să facă parte dintr-o confederaţie cu Rusia şi cu alte republici sovietice. În noiembrie 1991, cu o lună înaintea destrămării oficiale a URSS, cancelarul german i-a propus preşedintelui rus Boris Elţîn să-l lase să încerce să îi influenţeze în acest sens pe liderii ucraineni.