Parlamentul European amână descărcarea bugetară pe 2020 a Frontex, din cauza mai multor incidente implicând imigranți și a unor anchete OLAF

Adaugă-ne ca sursă preferată

Eurodeputaţii, reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, au votat cu 492 de voturi pentru, 145 împotrivă şi opt abţineri pentru a amâna până în octombrie aprobarea descărcării de buget a Frontex pentru 2020.

Ei au invocat „incapacitatea agenţiei de a îndeplini condiţiile prevăzute în precedentul raport de descărcare al Parlamentului”, incidente „legate de drepturile fundamentale”, precum şi anchetele în curs deschise de Oficiul european de luptă antifraudă (OLAF) pentru proastă gestiune.

Şeful contestat al Frontex, francezul Fabrice Leggeri, şi-a prezentat demisia la sfârşitul lui aprilie, în urma unei anchete a OLAF care îl viza atât pe el, cât şi alţi doi membri ai consiliului executiv al agenţiei. Leggeri a fost în special vizat de un raport al OLAF la începutul lui 2022, care nu a fost făcut public.

Frontex este acuzată cu regularitate, în special de ONG-uri, de practici de respingere ilegală a migranţilor şi de complezenţă faţă de autorităţile elene, de exemplu, atunci când acestea îi obligă pe migranţi să se îndrepte spre Turcia.

„Întărirea rolului Frontex necesită o gestiune eficientă şi implică mai multă responsabilitate (…). Nu avem suficiente informaţii în prezent pentru a lua o decizie clară”, a comentat eurodeputatul Tomas Zdechovsky, din grupul PPE din PE.

„Consiliul de administraţie al Frontex a refuzat ca eurodeputaţii să consulte raportul OLAF. Nu putem accepta această această obstrucţie şi încă şi mai puţin ca o agenţie a UE să desconsidere drepturile şi valorile pe care este menită să le apere”, a declarat Michele Rivasi (Verzi), al cărei partid a ridicat întrebări asupra „plus valorii unei agenţii cu buget mărit’.

Bugetul Frontex, al cărei mandat a fost întărit în 2019, se ridica în 2020 la circa 360 de milioane de euro.

Miercuri, eurodeputaţii şi-au amânat de asemenea deciziile privind descărcarea bugetară a Consiliului European şi a Comitetului Economic şi Social.

Pe de altă parte, ei au aprobat descărcarea bugetară a Curţii Europene de Conturi dar, într-o rezoluţie distinctă – aprobată cu 361 de voturi pentru, 240 împotrivă şi 46 de abţineri – cer instituţiei „să rezolve un anumit număr de probleme etice şi de gestiune în care sunt implicaţi membrii şi preşedintele său (…) care i-au pus în discuţie imparţialitatea”.

Curtea Europeană de Conturi, cu sediul în Luxemburg, a fost recent criticată pentru faptul că membrii şi preşedintele său, germanul Klaus-Heiner Lehne, au beneficiat de prime controversate.