Macron a anunțat că prima reuniune a Comunităţii Politice Europene va avea loc în acest an, la Praga

”Vom invita (ţări) de la Islanda până la Ucraina”, a spus Macron la o conferinţă de presă după summitul european de la Bruxelles.

Această platformă de dialog politic şi cooperare, care include în special ţările care aspiră să adere la UE, se va face ”pe o bază geografică şi de valori”, a adăugat preşedintele francez, care s-a declarat mulţumit de existenţa unui ”consens foarte larg” asupra acestei iniţiative în discuţiile între statele membre ale UE.

”S-a convenit ca prima reuniune să se desfăşoare în Republica Cehă, în cadrul preşedinţiei” semestriale a Consiliului UE pe care această ţară o preia de la 1 iulie, a precizat Macron.

Potrivit unei surse europene, reuniunea ar putea avea loc în octombrie. Unul dintre principalele obiective ale CPE ar fi combaterea ”influenţelor externe”, în special cele ale Rusiei, dar şi articularea în viitor a relaţiilor ansamblului ţărilor europene cu Rusia.

Ideea preşedintelui francez este de a ”structura politic” relaţiile între UE şi statele din vecinătatea sa, mai ales cele care au statutul de candidat pentru aderarea la UE sau doresc să-l obţină; ar fi o formă de a le apropia pe acestea de UE prin politici de cooperare, cum ar fi de pildă cele energetice sau de politică externă.

CPE ar putea cuprinde, pe lângă statele UE, pe cele care fac parte din Spaţiul Economic European (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), Elveţia, Marea Britanie, statele din Balcanii Occidentali (Albania, Bosnia, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Kosovo) şi ţările parteneriatului estic, respectiv Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan.

Însă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit cu răceală iniţiativa omologului său francez, pe care o vede drept un fel de anticameră în care Ucraina ar risca să rămână blocată mult timp din cauza reticenţelor UE faţă de o aderare rapidă.

Nu este clar nici dacă britanicii ar dori să facă parte dintr-o asemenea comunitate, date fiind fricţiunile generate de recenta ieşire a lor din UE, participarea Turciei fiind de asemenea incertă.

Macron a insistat că iniţiativa pe care a propus-o nu este o ”construcţie care se substituie extinderii” UE. Dar, ”am văzut că extinderea, ţinând cont de ritmul său, de condiţii, nu epuizează tot ce trebuie să fie o relaţie între europeni”, a argumentat el vineri, după summitul european.

Liderii statelor UE au acordat la acest summit Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la UE, dar o aderare a acestor ţări se va produce într-un orizont de timp îndepărtat şi este condiţionată de reforme profunde, iar procesul poate fi reversibil dacă ele nu realizează reformele cerute de Comisia Europeană.

Acest summit a fost precedat joi de un altul cu statele Balcanilor Occidentali, care de asemenea aspiră să devină membre ale UE. Această reuniune nu a permis însă depăşirea impasului asupra începerii negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord.

”N-am obţinut nimic”, a rezumat sec preşedintele sârb Aleksandar Vucic. ”Este o lovitură dură pentru credibilitatea UE”, a deplâns la rândul său premierul macedonean Dimitar Kovacevski, în timp ce premierul albanez Edi Rama i-a acuzat pe liderii europeni de ”neputinţă” şi le-a sugerat noilor candidate ”să nu-şi facă iluzii” cu privire la noul lor statut, pentru că procesul de aderare este lung.