Neacşu, ARB: Mi-e greu să privesc un client persoană fizică în ochi şi să-i spun „finanţează-te la un astfel de nivel al ROBOR”

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Prin prisma acestor dobânzi în creştere, apetitul de a se împrumuta al persoanelor fizice a scăzut semnificativ şi părerea mea este că acesta nu este un lucru rău. Asta dovedeşte o oarecare maturizare atât în rândul clienţilor, cât şi în rândul băncilor, vizavi de cum ne comportăm când avem astfel de situaţii. E bine să încetinim şi să nu creăm probleme la nivelul societăţii doar de dragul de a ne finanţa. Cred că asta este o lecţie pe care am învăţat-o din anii 2008-2010, de la criza cealaltă. Pur şi simplu, comportamentul a fost de altă natură. Ca atare, faptul că atât clienţii cât şi băncile sunt mai precaute, nu este neapărat un lucru rău, pentru că nu avem nevoie de probleme suplimentare de gestionat la nivelul economiei sau la nivelul sistemului bancar. N-avem nicio plăcere să creăm default-uri suplimentare”, a menţionat Bogdan Neacşu, care este şi preşedinte CEC Bank, la ZF Bankers Summit 2022, scrie Agerpres.

Citeşte şi

Totodată, el a subliniat că, din perspectiva pieţei de retail, se observă o încetinire a creditării mai mare comparativ cu segmentul firmelor.

„Acum, vă spun, ca bancher, mi-e foarte greu să privesc un client persoană fizică în ochi şi să-i spun: ‘Finanţează-te la un astfel de nivel al ROBOR-lui!’, chiar dacă, în România, în anii 2000 sau înainte, evident că nivelurile de rată a dobânzii au fost mult mai mari decât experimentăm acum, dar, au trecut acele perioade, suntem la aproape 22 de ani de acele momente. Evident că ne uităm cu alţi ochi la aceste fenomene şi e foarte greu să-i spui unei persoane fizice: ‘Împrumută-te doar de dragul de a te împrumuta!’. Rolul nostru este cumva să inducem şi acest nivel de precauţie în rândul cetăţenilor, chiar dacă au anumite obiective investiţionale. Poate că e bine să se gândească de două ori până când să ia o astfel de decizie, vizavi de ce capacitate au să ramburseze aceste credite sau să ducă această povară financiară”, a adăugat presedintele ARB.

Potrivit acestuia, băncile au fost mult mai precaute în ultimii ani „vizavi de ce a însemnat activitatea de creditare” şi, implicit, evaluarea pe care au făcut-o în ceea ce priveşte capacitatea debitorilor de a face faţă datoriilor.

„Pe partea cealaltă, evident că ne uităm şi la clienţii pe care îi avem în portofoliu şi maniera în care ei se comportă vizavi de modul în care îşi pot servisa datoriile pe care le au la bănci. Deocamdată, ce putem să spunem este că nu ne confruntăm cu un default accelerat. Aproape că aş putea spune că nici nu se simte, să zic aşa, acest acest fenomen”, a adăugat Bogdan Neacşu, care a participat la dezbaterea „Sistemul bancar după criza Covid”, organizată de ZF.

ROBOR  la trei luni a crescut la 6,87%, faţă de 6,79%, faţă de nivelul din şedinţa precedentă şi a ajuns la cea mai ridicată valoare din 29 iulie 2010 şi până acum.

ROBOR la şase luni a crescut la 7,06%, faţă de 7,00%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cea mai mare valoare din 15 noiembrie 2010 şi până acum.

La începutul anului 2022, ROBOR 3M se afla la 3,02%, iar ROBOR 6M era la 3,14%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

IRCC (indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor), reglementat de OUG 19/2019, este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.