Câţi bucureşteni au renunţat la RATB în ultimii 10 ani

În ultimii zece ani (2002-2012), în jur de 15% dintre bucureştenii care foloseau un mijloc de transport în comun de suprafaţă au renunţat fie în favoarea metroului, fie a maşinii personale.

Astfel, potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică, anul trecut (tot anul) bucureştenii au plătit 338 de milioane de bilete şi abonamente, cu 16% mai puţine decât în 2002, iar pentru a merge cu autobuzul sau microbuzul s-au plătit 343,7 de milioane de bilete, cu 15% mai puţine faţă de ce era cu 10 ani în urmă. Nu în ultimul rând, aglomeraţia din troleibuze se poate cuantifica prin 75 de milioane de bilete şi abonamente vândute în 2012, faţă de 89,5 milioane în 2002 (-16%).

În total, reducerea numărului de pasageri pe cele trei mijloace de transport de suprafaţă a însemnat pentru RATB aproximativ 141,8 milioane de bilete şi abonamente nevândute. Dintre acestea, Metrorex a câştigat ceva mai mult de jumătate, adică în jur de 60,2 milioane, în contextul în care metroul este singurul mijloc de transport în comun care a câştigat călători în această perioadă. Numărul de cartele vândute a crescut cu peste 53,6%, de la peste 112 milioane în 2002, la 172,4 milioane în 2012. Restul de 81,6 milioane de bilete nu se mai regăsesc în sistem. Calculând la o medie de două bilete consumate pe zi, rezultă că în jur de 100.000 de bucureşteni au ales în aceşti ani să circule cu maşina personală.

Mai puţine autobuze

Scăderea numărului de bucureşteni care circula cu mijloace de transport în comun de suprafaţă se poate vedea şi în măsurile RATB, care a redus numărul de autovehicule aflate în circulaţie. Spre exemplu, numărul de tramvaie s-a redus de la 600 la 521, cel al autobuzelor şi microbuzelor de la peste 1.300 la aproximatiov 1.100, iar cel al troleibuzelor de la 299 la 297. În schimb, numărul trenurilor de metrou a crescut în cei 10 ani de la 502 la 544.

Menţionăm că, potrivit INS, numărul pasagerilor transportaţi exprimă rezultatul final util al activităţii transportului public local de călători şi s-a obţinut prin însumarea numărului de pasageri cu bilete (egal cu numarul biletelor vândute) cu numărul de pasageri cu abonamente de orice fel (calculat dupa numarul călătoriilor pentru care sunt valabile abonamentele, considerindu-se 60 călătorii pe lună pentru fiecare abonament valabil pe o singura linie, câte 120 calatorii pe luna pentru fiecare abonament valabil pe 2 linii şi câte 180 de călătorii pe lună pentru fiecare abonament valabil pe mai mult de 2 linii de transport în comun).

Numărul vehiculelor în inventar pentru transportul public local de pasageri se referă la totalitatea vehiculelor pentru transportul de persoane înscrise în inventarul unităţii respective, la sfârşitul anului, indiferent dacă vehiculele sunt în stare de circulaţie sau în reparaţie.