Olaf Scholz: Germania trebuie să devină forţa armată cea mai bine echipată din Europa

”În calitate de ţara cea mai populată, dotată cu cea mai mare putere economică şi situată în centrul continentului, armata noastră trebuie să devină pilonul apărării convenţionale în Europa, forţa armată cea mai bine echipată din Europa”, a declarat Olaf Scholz într-un discurs în faţa unor ofiţeri de rang înalt din Bundeswehr.

Invazia rusă din Ucraina a constituit un moment de cotitură pentru politica germană în domeniul apărării, antrenând crearea unui fond special de aproximativ 100 de miliarde euro, de la bugetul federal, pentru investiţii şi proiecte de înarmare.

”Un fost ministru german al apărării credea că nu suntem înconjuraţi decât de prieteni. Consecinţe eronate, aşa cum ştim astăzi, dacă privim starea armatei germane. În acelaşi timp, noi demonstrăm în mod clar şi de o manieră credibilă că Germania este gata să-şi asume o responsabilitate de prim plan în securitatea continentului nostru”, a accentuat el.

Criticat pentru sprijinul său militar, considerat insuficient, pentru Kiev, succesorul Angelei Merkel s-a pronunţat în favoarea creării unui ”cartier general european” care ar urma să ”desfăşoare misiuni – fie că este vorba de o evacuare a cetăţenilor noştri, aşa cum a fost cazul anul trecut în Afganistan, fie că ne referim la o misiune europeană de consiliere sau de formare, precum în Irak, Mali sau Niger”.

În opinia sa, „problema cea mai urgentă în Europa este poate numărul total de neînţeles de sisteme de arme şi echipamente militare, ca şi concurenţa între diferite întreprinderi de armament”.

”Doar o creştere coordonată a capacităţilor europene îi va permite Europei să acţioneze”, a insistat Olaf Scholz, potrivit căruia o atenţie deosebită trebuie să fie acordată domeniului apărării aeriene, ”coordonată la nivel european şi contribuind la consolidarea pilonului european al NATO”.

În luna februarie, cancelarul german a anunţat o creştere masivă a cheltuielilor pentru apărare, precizând că acestea vor depăşi pragul de 2% din PIB stabilit ca angajament de statele membre NATO, în contextul în care conflictul din Ucraina a forţat Berlinul să regândească politica sa externă şi de securitate.