Planeta, sub asediul crizelor. Începe Adunarea Generală a ONU – comentariu AFP

Adaugă-ne ca sursă preferată

Timp de aproape o săptămână, aproximativ 150 de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume vor lua cuvântul în cadrul acestei mari reuniuni diplomatice anuale, care se reia în format fizic după doi ani perturbaţi de pandemia de COVID-19, scrie Agerpres.

În mod tradiţional, ziua inaugurală este dedicată discursului preşedintelui american care, în calitate de lider al ţării care găzduieşte Naţiunile Unite, vorbeşte printre primii. Însă acum, în mod excepţional, aşa cum s-a mai întâmplat doar extrem de rar în trecut, nu va fi la fel: Joe Biden, care s-a aflat luni la funeraliile reginei Elisabeta a II-a, şi-a decalat intervenţia pentru miercuri.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va susţine un discurs de deschidere a celei de-a 77-a Adunări Generale care „nu va edulcora lucrurile”, a promis purtătorul său de cuvânt, Stéphane Dujarric.

„Ne adunăm într-un moment de mare pericol pentru lume”, a subliniat luni Antonio Guterres, enumerând „conflicte şi catastrofe climatice”, „neîncredere şi diviziuni”, sărăcie, inegalitate şi discriminare”.

La capitolul pericole, invadarea Ucrainei de către Rusia se va afla în centrul acestei săptămâni diplomatice la nivel înalt, cu o intervenţie, miercuri, a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski – prin legătură video datorită unei autorizări speciale votate săptămâna trecută de statele membre – şi cu un Consiliu de Securitate la nivel de miniştri de externe, joi.

Însă ţările din Sud sunt din ce în ce mai deranjate că Occidentul îşi concentrează atenţia pe Ucraina.

„Nu vrem să vorbim doar despre oprirea conflictului din Ucraina. Vrem încetarea conflictelor în Tigray (regiune din Etiopia – n.r.), în Siria, oriunde apar ele în lume”, a afirmat luni preşedinta Barbados, Mia Mottley, într-o zi preliminară axată pe educaţie şi obiectivele de dezvoltare.

În încercarea de a răspunde îngrijorărilor unor ţări, SUA şi Europa organizează marţi o reuniune la nivel înalt despre securitate alimentară, consecinţă a acestui război asupra întregii planete.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care urmează să urce marţi la tribună, va insista asupra necesităţii de a preveni o „fractură” între ţările din Nord şi ţările din Sud, a transmis Palatul Elysee, precizând că el va organiza un dineu pe această temă cu mai mulţi alţi lideri.

Aceste tensiuni provocate de războiul din Ucraina sunt asemănătoare cu resentimentul dintre Nord şi Sud în lupta împotriva schimbării climatice.

Ţările sărace, în prima linie a impactului devastator al unei încălzări globale de care nu sunt responsabile, se luptă în special pentru ca statele bogate să îşi respecte în sfârşit promisiunile de ajutor financiar.

Cu două luni înainte de COP27, conferinţa ONU privind clima care va avea loc în Egipt, ar fi surprinzător ca această criză climatică să nu fie unul dintre punctele centrale ale discursului lui Antonio Guterres, care a făcut din lupta împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră, în special cele ale producătorilor de energii fosile, una dintre priorităţi.

Marţi ar mai urma să susţină discursuri preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, premierul japonez Fumio Kishida sau cancelarul german Olaf Scholz.

Preşedintele iranian Ebrahim Raisi se află de asemenea la New York în această săptămână pentru prima sa Adunare Generală, iar dosarul nuclear s-ar putea afla încă o dată în centrul discuţiilor.

Raisi urmează să se întâlnească marţi cu Emmanuel Macron, care l-a încurajat în ultimele luni, în discuţii telefonice, să accepte condiţiile propuse de europeni pentru a readuce la viaţă acordul nuclear din 2015 menit a împiedica Teheranul să dezvolte bomba atomică, în schimbul ridicării sancţiunilor care îi sufocă economia.

De la reuniunea din această săptămână lipsesc preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele chinez Xi Jinping.