Bugetul pierde lunar 4 miliarde de lei contribuţii din neincluziunea celor şase grupuri vulnerabile identificate de un studiu Provident

Potrivit studiului realizat de Novel Research, „Peste 60% dintre români se autoevaluează negativ din punctul de vedere al valorii personale pentru societate și 8 din 10 spun că s-au simțit discriminați cel puțin o dată în viață. Mai mult, 86% dintre respondenți simt că le-a fost refuzat pe nedrept un credit cel puțin o dată în viață, inclusiv din cauza statutului lor social”.

În același timp, doar 57% din populația activă are încredere că va avea un trai decent după pensionare. Cu toate acestea, un procent similar simte că vârsta de pensionare este prea departe ca să se preocupe de pe acum și doar jumătate dintre respondenți se așteaptă să trăiască până la această vârstă și, deci, consideră că merită să pună bani deoparte pentru pensie.

Cele șase grupuri invizibile analizate au fost: fermierii de subzistență, micii antreprenori, familiile monoparentale, muncitorii la negru, șomerii cu vârsta între 55 și 64 de ani și pensionarii în risc de sărăcie și excluziune socială.

Potrivit datelor obținute din cercetare, milioane de români fac parte din cel puțin unul dintre aceste grupuri și includerea lor în economia formală ar putea angrena contribuții cumulate la bugetul național de aproximativ 4 miliarde de lei lunar.

Grant de 100.000 de euro pentru un proiect al ONG-urilor care să realizeze incluziunea Invizibililor

„Credem cu tărie că situația socială nu ar trebui să împiedice oamenii să acceseze o formă legală de finanțare. O bună parte dintre clienții noștri iau pentru prima dată un credit chiar de la noi, iar acest lucru îi ajută ulterior să ia împrumuturi și din altă parte: mai bine de 30% dintre clienții noi de anul trecut nu aveau niciun istoric de creditare și, în fiecare an, mii de clienți ies din portofoliul nostru prin refinanțări la alte instituții financiare. Acesta este rolul pe care vrem să îl jucăm în industria financiară din România și simțim că avem atât responsabilitatea, cât și capacitatea de a contribui la creșterea conștientizării problemelor cu care se confruntă grupurile vulnerabile și invizibile din societatea românească, inclusiv din perspectiva accesului la produse și servicii financiare. Separat, punem la bătaie un grant în valoare de 100.000 de euro, destinat unui program menit să ajute categoriile invizibile din România să își îmbunătățească nivelul de trai, oferindu-le cunoștințele și încrederea de sine de care au nevoie pentru a merge înainte,” a spus Florin Bâlcan, director general Provident Financial România.

Cine sunt adulții din categoriile sociale vulnerabile?  

Fermierii de subzistență. În prezent, în România sunt peste 548.000 de ferme de subzistență, care generează un venit brut pe gospodărie de 553 de lei. În ciuda faptului că fermierii de subzistență sunt percepuți pozitiv de către societate și că produsele lor sunt considerate mai bune și mai ieftine decât cele din supermarket, ei se consideră una dintre cele mai precare categorii sociale.

Micii antreprenori. 36% dintre români spun că au folosit cel puțin o dată servicii livrate de antreprenorii din zona de gig economy. 84% dintre români au o părere foarte bună despre antreprenori, procent care crește la 91% în rândul tinerilor. În egală măsură, antreprenorii au cel mai ridicat nivel de stimă de sine, însă se simt printre cei mai discriminați dintre toate segmentele sociale analizate, alături de muncitorii la negru.  

În România sunt peste 272.000 de familii monoparentale, iar părinții singuri resimt o presiune foarte mare de timp: sunt stresați că nu sunt suficient de mult alături de copii, dar, în același timp, au nevoie să fie integrați pe piața muncii cu normă întreagă pentru a face față cheltuielilor.

Muncitorii la negru –circa 537.000. La nivel declarativ, 19% dintre respondenți cunosc pe cineva care lucrează la negru și, potrivit estimărilor, sunt peste 537.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată. La nivelul anului 2022, economia informală a României este estimată la 29,03% din PIB. Din punct de vedere socio-demografic, riscul de a lucra la negru este semnificativ mai ridicat în rândul bărbaților, al tinerilor, în București și în urbanul mare (peste 200.000 de locuitori), dar și al familiilor monoparentale. Lucrătorii la negru, alături de fermierii de subzistență înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere în sistemul de pensii (56%).

Peste 78.000 de români care au între 55 și 64 de ani sunt șomeri și jumătate dintre ei nu știu nimic despre cât va fi cuantumul lunar al pensiei lor, deși sunt aproape de vârsta de pensionare. În plus, 44% dintre cei din acest segment de vârstă preferă să aibă un stil de viață mai bun astăzi decât să economisească pentru pensie. Șomerii din această categorie au cea mai mare dificultate în a-și găsi un loc de muncă și au cel mai mic nivel de înțelegere asupra modului de funcționare a sistemului de pensii.

Dintre cei peste 5 milioane de pensionari, 1,46 de milioane de pensionari au un venit lunar de 1.122 de lei și sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială. Dincolo de lipsa de bani, pensionarii în risc de sărăcie și excluziune socială simt amplificat și alte probleme care vin odată cu vârsta pensionării: lipsa de resurse economice și materiale suficiente; lipsa de respect și de susținere din partea celorlalți; lipsa de oportunități de socializare și de petrecere a timpului liber; accesul la servicii de îngrijire.

56% dintre români au încredere puțină și foarte puțină în faptul că sistemul de pensii de stat le va asigura un trai decent. Mai mult, gândindu-se la capacitatea lor de a-și asigura un trai decent la pensie, mai bine de 4 din 10 români au puțină și foarte puțină încredere că vor reuși.

Studiul a fost realizat în perioada aprilie – septembrie 2022 printr-o metodologie riguroasă, care a presupus trei etape: etapa de desk research, pentru configurarea grupurilor țintă, prin aplicarea unui chestionar online pe 800 de respondenți prin care au fost evaluate gradul de influență față de puterea politică și gradul de favorabilitate de care se bucură în fața societății; cercetarea calitativă – 24 de interviuri în profunzime cu persoane din fiecare grup țintă și ONG-uri implicate în acțiuni dedicate grupurilor țină; cercetarea cantitativă a presupus 1.000 de interviuri față în față, eșantion reprezentantiv la nivel național.