Ungaria a blocat prin veto ajutorul european de 18 miliarde de euro acordat Ucrainei pentru 2023

”Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie” 2023, a declarat ministrul finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, la încheierea unei scurte dezbateri pe această temă care a avut loc la reuniunea miniştrilor europeni de resort (ECOFIN), la Bruxelles.

Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru ţara central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept.

În vederea acestei reuniuni, negocierea acestor propuneri a fost gândită ca un „pachet” comun care includea şi directiva de introducere a impozitării pe profit a multinaţionalelor cu minimum 15% în UE, blocată şi ea unilateral de către Ungaria, cu perspectiva de a decide asupra tuturor punctelor de pe agendă.

Totuşi, după un dejun de lucru, miniştrii au decis să scoată de pe agendă propunerea de a îngheţa 7,5 miliarde de euro în fonduri de coeziune pentru Ungaria şi directiva privind impozitul pe profit pentru multinaţionale, însă au menţinut punctele referitoare la planul de recuperare, care i-ar da Ungariei dreptul să primească 5,8 miliarde de euro, şi la ajutorul pentru Ucraina.

Propunerea Bruxellesului pentru acest ultim punct era să folosească marja bugetului multianual al UE pentru a emite datorii şi a obţine finanţare pe pieţe pentru a acorda împrumuturi Ucrainei, pentru care a fost necesar sprijinul unanim al Celor 27, dat fiind că măsura afecta bugetul comunitar.

Pentru a depăşi acest obstacol – vetoul ungar -, miniştrii au însărcinat acum echipele lor tehnice şi Comisia Europeană „să examineze care sunt soluţiile care nu ar necesita o modificare a cadrului financiar multianual, deoarece acesta este elementul care blochează adoptarea pachetului”, a explicat ministrul ceh.

”Aceasta înseamnă că vom căuta o soluţie susţinută de cele 26 de state membre (fără Ungaria – n.r.)”, a adăugat Stanjura.

O alternativă care ar face posibilă eludarea dreptului de veto ar fi utilizarea garanţiilor naţionale, oferite direct de fiecare stat membru, pentru a canaliza astfel ajutorul către Kiev, care are nevoie de între 3 şi 5 de miliarde lunar doar pentru nevoi urgente.

Ungaria avertizase deja că se va opune prin veto propunerii, argumentând că acordă deja ajutor Ucrainei pe bază bilaterală.