România are o democraţie „deficitară”, fiind pe ultimul loc în UE – index anual The Economist

Adaugă-ne ca sursă preferată

Studiul are patru zone de clasificare: regimuri autoritare, regimuri hibride, democraţii deficitare şi democraţii depline.

Pentru întocmirea clasamentului, sunt luate în calcul cinci categorii de criterii: procesele electorale şi pluralismul, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile.

Cu un scor de 6,45, România se încadrează la „democraţii deficitare”, la fel ca majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est (cu excepţia Austriei, considerată democraţie deplină), la care se adaugă Portugalia, Italia, Belgia, Grecia şi Cipru, potrivit indexului The Economist, citat de News.ro.

Statele nordice, plus Franţa, Spania şi Germania se încadrează la „democraţii depline”.

În clasamentul general, care cuprinde 167 de ţări, România ocupă locul 62, în timp ce Bulgaria este pe 57 (scor 6,53), Ungaria este pe locul 56 (scor 6,64), iar Polonia pe locul 47 (scor 7,04).

Austria ocupă locul 20, cu un scor de 8,20.

Moldova, care în 2021 era aleasă drept „ţara anului” de „The Economist”, pentru că îşi îmbunătăţise cel mai mult imaginea, ocupă în clasamentul democraţiilor un meritoiu loc 69, cu scorul de 6,23.

În Europa există şase ţări cu „regim hibrid”: Turcia (locul 103, scor 4,35), Bosnia (locul 97, scor 5), Kosovo, Georgia (locul 90, scor 5,20), Ucraina (locul 87, scor 5,42) şi Armenia (locul 82, scor 5,63).

RUSIA, „REGIM AUTORITAR”, ÎN CĂDERE LIBERĂ

Rusia este ţara în care nivelul democraţiei a scăzut cel mai mult în 2022, ajungând pe locul 146 din 167 de ţări, mai jos decât state precum Burkina Faso şi Haiti, potrivit Indexului democraţiei. Se încadrează, evident, la „regimuri autoritare”.

În urma invaziei din Ucraina, indicele de democraţie al Rusiei a înregistrat cea mai mare scădere în 2022, coborând cu 22 de locuri în clasamentul mondial al acestui studiu realizat de divizia de cercetare şi analiză a The Economist (EIU).

Războiul din Ucraina „a scos la iveală diviziunile dintre democraţiile dezvoltate care susţin Ucraina şi multe ţări în curs de dezvoltare care au ales să nu ia atitudine”, se arată în studiu.

În rândul „regimurilor autoritare„ figurează ţări precum Haiti, „care pare să se afle într-o stare de disoluţie internă” (locul 135, coborâre de 16 locuri) şi Burkina Faso (locul 127, coborâre de 16 locuri), unde „o insurecţie islamistă a făcut ca statul să piardă controlul asupra unei părţi a teritoriului”.

CELE MAI BUNE DEMOCRAŢII

În schimb, Thailanda a înregistrat în 2022 cea mai mare creştere a indicelui democratic, urcând 17 poziţii şi ajungând pe locul 55 în clasament (scor 6,67), înaintea României.

Ridicarea restricţiilor legate de pandemia de Covid-19 a îmbunătăţit scorurile multor ţări, inclusiv ale Franţei (locul 23, stabil, scor 8,07), Spaniei (locul 22, în urcare cu 2 poziţii, scor 8.07) şi Chile (locul 19, în urcare cu 6 poziţii, scor 8,22), care revine în grupul „democraţiilor depline”.

La nivel regional, Europa de Vest este singura regiune care şi-a îmbunătăţit decisiv scorul în 2022. Opt dintre primele 10 ţări ale clasamentului se află, de altfel, în Europa de Vest.

„America de Nord, Asia, Australia, Europa de Est şi Africa Subsahariană au stagnat, iar America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord au suferit scăderi”, arată analiza EIU.

Statele Unite ocupă locul 30, cu un scor de 7,85, în timp ce Marea Britanie este pe locul 18, cu scorul de 8,28.

La nivel global, indicele democraţiei 2022 a crescut infim, de la 5,28 în 2021 la 5,29 în 2022. Aceasta reprezintă o stabilizare, după o scădere de 0,09 puncte procentuale anul trecut.

Dar, la fel ca în 2021, mai puţin de jumătate din populaţia lumii trăia într-o democraţie (45,3 la sută) în 2022 şi doar 8 la sută într-o „democraţie deplină”, într-un clasament condus în continuare de Norvegia şi unde Afganistanul se află pe ultimul loc.

Mai mult de o treime din populaţia lumii (36,9 la sută) trăieşte sub „regimuri autoritare”.