România are nevoie de 200 de milioane de euro, bani europeni, pentru a compensa pierderile generate de coridorul din Ucraina

Aflați la întâlnirile Prezidiilor COGECA și COPA, desfășurate la Bruxelles, în zilele de  16 și 17 februarie 2023, reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), care include patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, au solicitat intervenții pentru redresarea fermierilor români afectați de războiul din Ucraina.

„Deși suntem solidari cu populația din Ucraina, este nevoie de anumite măsuri pentru a nu afecta produsele, producătorii și consumatorii noștri. Este primordială contorizarea și controlarea tuturor cantităților de  produse agroalimentare importate din Ucraina sau care tranzitează și acordarea de compensații pentru pierderile suferite de 100 euro pe tona de cereale și per total sectoare circa 200 de milioane de euro, necesare pentru România, din alte fonduri decât cele ale PAC.  Este nevoie de intervenții, așadar, ar trebui reconsiderată propunerea pentru a reintroduce tarifele pentru țările grav afectate, precum România, Polonia, Cehia,  statele baltice și Bulgaria pentru cereale, oleaginoase, carne de pasăre și ouă, miere și lapte”, apreciază Florentin Bercu, director executiv al UNCSV – AAC.

La rândul său, Marius Micu, vicepreședinte PRO AGRO – AAC și vicepreședinte COPA, a precizat că fermierii sunt expuși la riscuri precum blocarea porturilor sau dublarea prețului de transport.

„Ar trebui să contorziăm toate cantitățile corect în granițe deoarece nu avem o evidență clară a cantităților exportate, fie în trazit sau în import. Nu avem poziții în ceea ce privește scutirea de taxe vamale pentru producția din Ucraina. Va trebui să compensăm toate aceste pierderi la nivelul UE”.

UE va continua să sprijine Ucraina. Se analizează unele măsuri de salvgardare

În replică, comisarului pentru Comerț, Valdis Dombrovskis, a declarat că ”trebuie să sprijinim Ucraina. Există două seturi de inițiative pentru a sprijini piețele agricole; coridoarele de solidaritate și liberalizarea comerțului. Trebuie să vedem care sunt blocajele și cum putem să asigurăm o capacitate mai bună de export. Cu toate că vom continua  măsurile de comerț preferențial cu Ucraina, dorim să avem clauze de salvgardare pentru cele mai sensibile produse agricole, cum ar fi carnea de pasăre, ouăle și cerealele”.

De asemenea, comisarul pentru Agricultură Janusz Wojciechowski  a declarat că autoritățile europene doresc să  rezolve această situație prin activarea Mecanismului privind Fondul de Criză din PAC.

Problema neonicotinoidelor

România și-a expus la Bruxelles inclusiv problema legată de interzicerea folosirii de neonicotinoide, în condițiile în care, potrivit estimărilor asociațiilor, sunt în pericol 3,5 – 4 milioane de hectare.

Potrivit lui Bercu, este necesar să se acorde  derogări până ce fermierii vor avea acces la inovație, prin tehnici de ameliorare moderne (NGT) pentru a avea plante cu toleranță mai mare la atacul de boli și dăunători și cu un consum mai scăzut de apă. „Nu putem să interzicem neonicotinoidele fără să avem altă soluție sau ca aceasta să apară abia peste șapte ani”, a spus acesta.

La rândul său, Alina Crețu, de la forumul APPR-AAC, spune că în cazul țării noastre sunt impactate porumbul și  floarea-soarelui, dar la porumb avem o situație specială. „Aici avem un dăunător, Tanymecus dilaticollis, pentru care nu există alternative în acest moment, companiile și organizațiile făcând numeroase cercetări și negăsind soluții. Din fericire, ni s-a acordat derogare pentru culturile de primăvară, iar situația este sub control. Totuși, fără o derogare, nu vom putea să ne desfășurăm activitățile”.

Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3.500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 milioane de ha, la care se adaugă 1,5 milioane de ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.