Tensiunile dintre Armenia şi Azerbaidjan cresc. Autorităţile de la Erevan atenţionează împotriva unei „foarte mari probabilităţi de escaladare” a tensiunilor la graniţa cu azerii şi în provincia Nagorno-Karabah

„Astăzi, există o foarte mare probabilitate de escaladare de-a lungul frontierei armene şi în Nagorno-Karabah. (…) Cu fiecare zi ce trece, retorica Azerbaidjanului revine mai agresivă”, a declarat Paşinian într-o conferinţă de presă, în contextul unor ciocniri frontaliere frecvente după războiul din 2020 pe care Erevanul l-a pierdut în faţa Baku, scrie Agerpres.

Paşinian a afirmat că s-a plâns preşedintelui rus Vladimir Putin de „probleme” cu misiunea rusă de menţinere a păcii în Nagorno-Karabah, pe fondul tensiunilor cu Azerbaidjanul şi a nemulţumirii în creştere a Armeniei faţă de Moscova.

„Am vorbit (cu Vladimir Putin) despre pericolul unei posibile escaladări în Nagorno-Karabah, cred că există probleme în zona de responsabilitate a forţei de menţinere a păcii a Rusiei”, a declarat Paşinian, amintind în acest context de moartea recentă a unor poliţişti armeni în confruntări cu Azerbaidjanul, pe care Moscova nu a reuşit să le împiedice.

Din decembrie, coridorul Lacin – o rută vitală care leagă Armenia de Nagorno-Karabah – este blocat de militanţi azeri sub pretextul unui protest împotriva minelor ilegale în regiune, scrie AFP.

Dar Erevanul afirmă că acest blocaj a fost ordonat de Baku, provocând o criză umanitară în Nagorno-Karabah, unde proviziile ajung în prezent foarte greu.

Azerbaidjanul şi forţele separatiste armene, susţinute pe plan militar de Erevan, s-au înfruntat în cursul a două războaie, primul având loc pe fondul dezintegrării URSS şi fiind soldat cu 30.000 de morţi, iar cel de-al doilea în toamna 2020 făcând 6.500 de morţi.

O încetare a focului în 2020, semnată sub egida Moscovei, a fost urmată de desfăşurarea a unui contingent de menţinere a păcii rusesc, dar tensiunile rămân la cote înalte, iar negocierile privind semnarea unui tratat de pace nu avansează.