Finlanda şi Suedia vor deveni „ţinte legitime” ale „represaliilor” Rusiei odată ce vor fi membre ale NATO – ambasador rus

Adaugă-ne ca sursă preferată

„După aderarea Finlandei şi Suediei, lungimea totală a frontierelor dintre Rusia şi NATO aproape se va dubla”, a făcut cunoscut ambasadorul Viktor Tatarinţev într-un text postat pe site-ul misiunii ruse în Suedia.

„Dacă i se mai pare cuiva că acest lucru va ameliora într-un fel sau altul securitatea Europei, fiţi siguri că noii membri ai blocului ostil vor deveni o ţintă legitimă pentru măsurile de represalii ruse, inclusiv cele de natură militară”, a avertizat diplomatul într-un lung rechizitoriu împotriva aderării la alianţă.

Avertismentul intervine după ce Moscova a părut în ultimele luni să renunţe la ameninţările vizând cele două capitale nordice, după decizia lor istorică din luna mai de a solicita aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.

Candidaturile, care întorc pagina deceniilor de neutralitate, sunt o consecinţă directă a invaziei Rusiei în Ucraina.

Ţară frontalieră cu Rusia, Finlanda aşteaptă doar ratificarea promisă de preşedintele Recep Tayyip Erdogan pentru aderarea la NATO.

În ceea ce priveşte Suedia, candidatura ei s-a transformat într-un calvar diplomatic şi se confruntă în prezent cu un veto din partea Ankarei, precum şi cu o întârziere a ratificării acesteia de către Ungaria.

Cu toate acestea, Stockholmul încă speră să adere înaintea următorului summit NATO din iulie de la Vilnius.

După invadarea Ucrainei, opinia publică a basculat spectaculos în favoarea NATO, depăşind 80% sprijin în Finlanda şi apropiindu-se de două treimi în Suedia, potrivit sondajelor.

Însă pentru ambasadorul Rusiei la Stockholm, care s-a născut la Herson în Ucraina actuală, Suedia „păşeşte în abis” dorind să adere la NATO.

Deplângând, printre altele, o decizie „pripită” fără referendum naţional, el a insistat asupra riscului ca, în cele din urmă, comandamentul NATO „să decidă să intre pe deplin în conflict”.

„În acest caz, suedezii vor fi, fără îndoială, atraşi şi trimişi la moarte pentru interesele altora”, a scris Tatarinţev, citat de AFP.