Noi alegeri legislative în Bulgaria: Marasm şi ascensiunea taberei proruse. Cea mai săracă ţară din UE se cufundă în cea mai accentuată criză politică de după 1990

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acesta este cel mai rău scenariu, estimează Evelina Slavkova, analist la cabinetul de cercetare TREND: „Cu cât rezultatele sunt mai apropiate, cu atât va fi mai greu să se formeze un guvern stabil”, a explicat ea la postul Nova Television, în contextul în care această ţară din Peninsula Balcanică a votat pentru a cincea oară în doi ani.

Partidul conservator GERB al fostului premier Boiko Borisov este creditat cu un uşor avans (între 24% şi 26%) în faţa listei liberale conduse de fostul lider centrist Kiril Petkov (aproximativ 23/24%), potrivit estimărilor publicate în cursul serii de patru institute de sondare pe bază numărării parţiale.

Datele oficiale vor fi cunoscute abia mai târziu în cursul săptămânii.

Departe de speranţele generate de valul de manifestaţii anticorupţie din vara lui 2020, această ţară cu 6,5 milioane de locuitori, cea mai săracă din UE, se cufundă într-o costisitoare criză politică fără precedent de la sfârşitul comunismului, în 1990.

De la înlăturarea lui Boiko Borisov, după un deceniu în care s-a aflat la putere, diferitele partide din Bulgaria nu reuşesc să ajungă la un acord pentru a construi o coaliţie durabilă.

Un marasm accentuat de conflictul din Ucraina, într-o societate istoric şi cultural apropiată de Moscova şi care este în prezent scindată asupra ajutorului pentru Kiev.

Tânăra formaţiune ultranaţionalistă pro-rusă Vazrajdane (Renaştere) a profitat de acest context geopolitic pentru a-şi continua ascensiunea: a obţinut între 13% şi 14% din voturi, faţă de 10% la scrutinul din octombrie.

Aceasta refuză orice livrare de arme Kievului şi apără deschis ideologia Kremlinului, la fel ca socialiştii din PSB (9%-10%), succesorul fostului partid comunist care a condus cândva ţara.

Absenteismul a fost din nou foarte ridicat duminică, deşi mai redus decât la scrutinul anterior: rata de participare este estimată la doar 40%.

Iar cei care s-au deplasat la urne au spus că sunt la capătul răbdării.

Pentru expertul Andrei Raicev, de la Institutul Gallup International, „războiul din Ucraina, inflaţia galopantă, presiunea partenerilor occidentali” ar trebui, teoretic, să împingă primele forţe ale ţării, ambele pro-occidentale, să se înţeleagă.

Dar Lukas Macek, cercetător asociat la Institutul Jacques Delors pentru Europa Centrală şi de Est, se declară „sceptic în ceea ce priveşte o posibilă soluţie, exceptând o retragere a lui Boiko Borisov”, considerând îngrijorătoare „această spirală de alegeri”.

„Regăsim aceeaşi schemă ca în alte ţări din Europa Centrală: un fost lider care se agaţă (de putere), în timp ce alte partide refuză să se alieze cu el, dar fără a avea de altfel multe în comun între ele”, a declarat Lukas Macek pentru AFP.

Fostul premier a avertizat împotriva unor noi alegeri. „Ar fi sinucigaş, majoritatea oamenilor cer sfârşitul instabilităţii”, a avertizat Borisov, 63 de ani, venit la vot în blugi.

Cel a cărui imagine de om din popor a fost pătată de suspiciuni de corupţie a eşuat în formarea unui guvern din lipsă de aliaţi în toamna trecută, după ce a ieşit pe primul loc în alegeri.

Rivalul şi duşmanul său jurat, Kiril Petkov, 42 de ani, şi-a dorit ca Bulgaria să ajungă în sfârşit „la viaţa unei ţări europene normale” şi ca cetăţenii săi să înceteze să mai emigreze.

Dacă acest nou vot nu va fi concludent, bulgarii vor trebui să formeze iarăşi un nou guvern interimar numit de preşedintele Rumen Radev, el însuşi ferm împotriva trimiterii de arme Ucrainei.

Chiar dacă, în realitate, fabricile funcţionează la capacitate maximă de la invazia rusă şi exportă indirect muniţie prin ţări terţe, mai scrie AFP.