Londra confirmă că a furnizat Ucrainei obuze cu uraniu sărăcit pentru echiparea tancurilor Challenger

„Am trimis mii de obuze ca muniţie pentru tancurile Challenger, inclusiv obuze perforante cu uraniu sărăcit. Din raţiuni de securitate operaţională, nu vom comenta asupra ratei de utilizare a obuzelor de către armata ucraineană”, a declarat oficialul britanic.

„Britanicii trebuie să înţeleagă că vor trebui să răspundă pentru asta”, a reacţionat miercuri, după această declaraţie, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov.

Muniţiile cu uraniu sărăcit, folosite deja de SUA în războaiele din Irak, în 1991 şi 2003, în bombardamentele asupra fostei Iugoslavii, în 1999, şi în anul 2015 în operaţiuni din Siria împotriva grupării Statul Islamic, sunt utilizate în proiectilele antitanc, având o eficienţă deosebită în perforarea blindajelor, dar acest tip de muniţie este pe de altă parte un subiect controversat, din cauza efectelor sale asupra sănătăţii şi mediului.

„Desigur, aceia care vor folosi aceste proiectile trebuie să înţeleagă că vor face rău lor înşişi şi propriilor concetăţeni şi că de asemenea vor trebui să răspundă pentru asta”, a insistat Peskov. El a amintit că Rusia a atras atenţia asupra datelor oficiale publicate despre efectele folosirii muniţiilor cu uraniu sărăcit în bombardamentele asupra Iugoslaviei, date ce au relevat creşterea numărului cazurilor de cancer şi de alte boli.

Vladimir Putin a declarat în urmă cu o lună că, dacă Marea Britanie furnizează Ucrainei obuze cu uraniu sărăcit, Rusia ar putea folosi şi ea astfel de obuze în războiul din Ucraina. „Avem, fără exagerare, sute de mii de asemenea obuze”, dar deocamdată nu au fost folosite, a spus preşedintele rus.

Muniţia cu uraniu sărăcit a fost menţionată drept una din cauzele posibile ale problemelor de sănătate ale veteranilor din războaiele din Golf şi ale incidenţei încă ridicate a cancerelor şi a malformaţiilor congenitale în oraşul irakian Falujah, notează France Presse într-o analiză.

Potrivit Comisiei pentru securitate nucleară a Canadei, principalul pericol pentru sănătate creat de uraniul sărăcit nu este atât radioactivitatea, cât toxicitatea chimică. Ingerarea sau inhalarea unor cantităţi ridicate de uraniu sărăcit poate afecta funcţionarea rinichilor. Inhalat pe o perioadă mai lungă, uraniul creşte riscul de cancer pulmonar.

Cercetări în care a fost implicată Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) au ajuns la concluzia că „riscul radiologic la care sunt expuse populaţiile şi mediul nu este ridicat în cazul în care prezenţa uraniului sărăcit provoacă o contaminare localizată a mediului, sub forma unor particule mici eliberate în momentul impactului”.

Totuşi, ONU consideră că „la descoperirea unor fragmente de muniţii cu uraniu sărăcit sau a unor muniţii complete de acest tip, persoanele care intră în contact direct cu obiectele respective pot suferi efectele radiaţiilor”.