Au apărut noi indicii că sabotarea gazoductelor Nord Stream ar fi fost înfăptuită de ucraineni – Der Spiegel

Adaugă-ne ca sursă preferată

Investigaţiile poliţiei se concentrează în special pe un velier, „Andromeda”, care ar fi putut servi la transportul explozivilor folosiţi pentru sabotaj în septembrie 2022 în Marea Baltică.

Metadatele unui e-mail trimis în timpul închirierii navei cu pânze ar duce către Ucraina, afirmă Der Spiegel.

Săptămânalul mai relatează şi descoperirea în ambarcaţiune a urmelor unui exploziv, octogen, „foarte răspândit atât în Occident, cât şi în fostul bloc de Est”.

Pe 26 septembrie 2022 au fost detectate patru scurgeri uriaşe de gaz precedate de explozii subacvatice în aceste conducte care leagă Rusia de Germania şi transportau esenţialul gazelor ruseşti spre Europa.

Un atac a fost rapid suspectat, dând naştere la speculaţii ample despre autorii acestei operaţiuni complexe logistic şi ultrasensibile din punct de vedere diplomatic.

La aproape şase luni de la exploziile care au avariat gazoductele Nord Stream 1 şi 2, responsabilitatea atacului subacvatic rămâne un mister în ciuda anchetelor penale din ţările regiunii (Germania, Suedia şi Danemarca).

Se pare că „Andromeda” a părăsit Rostock, un port din nordul Germaniei, pe 6 septembrie, cu un echipaj de şase persoane la bord, inclusiv scafandri şi un medic.

La începutul săptămânii, alte media germane, membre ale unui consorţiu internaţional de jurnalişti, au trasat firul închirierii ambarcaţiunii, realizată de o companie poloneză care ar fi de fapt deţinută de ucraineni.

Anchetatorii explorează de asemenea o pistă „în cercurile militare ucrainene”, potrivit media Suddeutsche Zeitung, RND şi WDR.

Unul dintre pasagerii velierului, având paşaport românesc, „s-a dovedit a fi cetăţean ucrainean”, care „ar fi servit în trecut într-o unitate de infanterie”.

Toate aceste indicii „concordă cu estimările mai multor servicii de informaţii, potrivit cărora autorii ar trebui căutaţi în Ucraina”, rezumă Spiegel.

„Ne întrebăm acum dacă actul ar fi putut fi executat de un comandou necontrolat sau de serviciile secrete ucrainene şi în ce măsură erau la curent anumite elemente ale aparatului guvernamental ucrainean”, conchide publicaţia.

De la invazia Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, aceste infrastructuri energetice strategice s-au aflat în centrul tensiunilor geopolitice, alimentate de decizia Moscovei de a întrerupe aprovizionarea cu gaze către Europa ca presupuse represalii împotriva sancţiunilor occidentale, aminteşte AFP.