Românii sunt forţaţi să achite preţuri mai mari decât preţul pieţei la gaze naturale – AEI

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Românii forţaţi să achite preţuri mai mari decât preţul pieţei la gaze. În anul 2022 foarte multe voci cereau reglementarea preţului la gaze de „dragul consumatorilor”, acum este linişte, chiar dacă preţurile în piaţă sunt mult sub cele din anul trecut. Preţul plafonat la gaze este astăzi mai mare cu 25% decât preţul pieţei la consumatorii casnici şi cu 38% mai mare decât preţul pieţei la consumatorii non casnici”, se arată într-un comunicat al organizaţiei transmis marţi AGERPRES.

Potrivit sursei citate, având în vedere evoluţia preţului lunar previzionat pentru fiecare lună pentru următoarele 12 luni, preţul plafonat la gaze este mai mare cu 5% decât preţul mediu al pieţei la consumatorii casnici şi cu 21% mai mare la consumatorii non casnici.

„Dacă luăm în considerare evoluţia preţului lunar previzionat pentru fiecare lună pentru următoarele 12 luni (preţ futures TTF), preţul plafonat la gaze este mai mare cu 5% decât preţul mediu al pieţei la consumatorii casnici şi cu 21% mai mare decât preţul mediu al pieţei la consumatorii non casnici. Dar, practica la furnizori este să achiziţioneze gazele în sezonul cald, când preţurile sunt mici şi să le vândă în sezonul rece, astfel apreciem că preţul plafonat la va fi mai mare cu circa 15% decât preţul mediu la consumatorii casnici şi cu circa 29% mai mare decât preţul mediu la consumatorii non casnici”, precizează Asociaţia.

Calculele organizaţiei arată că un consumator casnic care locuieşte într-o casă medie ca şi suprafaţă şi izolaţie va achita în plus, în urma preţului plafonat, aproximativ 1.500 lei/an. Pentru un apartament încălzit cu gaze, mediu ca şi suprafaţă şi izolaţie va achita în plus circa 900 lei/an. Pe de altă parte, o societate comercială care are un birou încălzit cu gaze va achita în plus circa 3.200 lei/an.

„Aşa cum s-a întâmplat, şi în alte situaţii în care statul a intervenit (2009, 2018), cu scopul de a proteja consumatorii, aceştia au ajuns la final să achite mai mult decât în lipsa unei astfel de interveţii: în anul 2014 la finele perioadei de „amânare a costurilor reglemenate”, demarate în anul 2009, consumatorii reglementaţi au achitat cu circa 2% mai mult decât în situaţia în care nu s-ar fi aplicat „măsura de protejare a consumatorilor”; în anul 2020, la finele perioadei de aplicare a OUG 114 consumatorii reglementaţi au achitat cu circa 8% mai mult decât în situaţia în care nu s-ar fi aplicat „măsura de protejare a consumatorilor””, se precizează în comunicat.