Memorandumul cu Rompetrol: CCR dezbate sesizarea preşedintelui privind Legea de aprobare

În iulie, şeful statului a trimis Parlamentului cererea de reexaminare a legii respective, însă a fost respinsă de Senat pe 16 octombrie.

În motivarea sesizării, Băsescu precizează că înţelegerea dintre cele două părţi prevede obligaţii în sarcina statului român, precum renunţarea la anumite litigii şi la unele măsuri provizorii, în timp ce pentru persoana juridică privată se impune participarea la o privatizare ulterioară şi realizarea unor investiţii, toate aceste obligaţii fiind însă stabilite fără vreo sancţiune juridică.

‘Astfel, în situaţia în care partenerul privat nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate, normele legii sunt imprecise şi nu prevăd sancţiuni exprese. Aşa cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, o normă juridică lipsită de previzibilitate antrenează, în consecinţă, încălcarea dispoziţiilor Art. 1 alin. (5) din Legea Fundamentală, potrivit cărora: ‘În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, atrage atenţia Băsescu.

El susţine că prin legea respectivă se stabileşte dinainte conduita procesuală a părţilor aflate în litigiu, ‘ceea ce este împotriva dispoziţiilor art. 124 alin. (2) din Constituţie referitoare la principiul potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi întrucât aceste reguli speciale aplicabile litigiului respectiv sunt contrare regulilor procesuale unitare aplicabile în mod identic tuturor celor care se află într-o situaţie similară’.

Şeful statului aminteşte că legea respectivă are ca obiect aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român, în calitate de proprietar al acţiunilor deţinute în cadrul SC ‘Rompetrol Rafinare’ – SA şi The Rompetrol Group NV. Astfel, cele două părţi semnatare îşi asumă un angajament de cumpărare din partea The Rompetrol Group NV a unui pachet minoritar de acţiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al ‘Rompetrol Rafinare’ – SA, deţinut în prezent de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), în schimbul a 200 de milioane de dolari.

El mai menţionează că cele două părţi stabilesc constituirea unui fond de investiţii kazah-român, sub forma unei societăţi cu structura acţionariatului 80% The Rompetrol Group şi 20% statul român, care va investi în proiecte din domeniul energetic.

De asemenea, şeful statului face referire la faptul că asupra respectivelor aspecte CCR s-a pronunţat deja prin Decizia nr. 600/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1060/26.11.2005.

El precizează că scopul înţelegerii dintre cele două părţi este stingerea unor litigii, ceea ce reprezintă şi finalitatea unei tranzacţii.

Despre decizia preşedintelui din luna iulie de a cere reexaminarea Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group NV, premierul Victor Ponta spunea la acea dată că este ‘un joc politic’.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 21 mai, proiectul de lege privind Memorandumul de înţelegere între statul român şi Rompetrol. Grupurile parlamentare ale deputaţilor PDL şi PP-DD au anunţat atunci că au votat împotriva proiectului de lege, acuzând faptul că prevederile memorandumului vor produce prejudicii statului român. Ulterior, parlamentarii PDL au atacat la CCR respectiva lege.

Pe 26 iunie, Curtea Constituţională a României a decis că este constituţională legea privind Memorandumul de înţelegere încheiat între statul român şi Grupul Rompetrol în raport de motivele invocate.