Sebastian Burduja: Construirea celor două reactoare noi de la Cernavodă ar urma să coste cel puțin 6,5 miliarde de euro

Burduja a adăugat că Nuclearelectrica poartă în continuare negocieri cu grupul canadian Lavalin, care deţine tehnologia Candu folosită la primele două reactoare ale centralei de la Cernavodă, obiectivul fiind semnarea unui acord la finele anului.

Nuclearelectrica vrea să modernizeze unul dintre cele două reactoare existente şi de asemenea să construiască alte două noi unităţi utilizând aceeaşi tehnologie Candu (Canada deuterium uranium) care utilizează apa grea pentru răcire şi uraniu natural, în loc de uraniu îmbogăţit, drept combustibil.

„Obiectivul este semnarea unui acord cu Lavalin la toamnă, iar grupul să se angajeze pentru designul şi sprijinul proiectului, inclusiv la nivelul Comisiei Europene”, a spus Sebastian Burduja.

Pe lângă negocierea costurilor, pentru a ţine cont de evoluţia inflaţiei, discuţiile care sunt în derulare vizează şi structura finanţării şi modul cum poate fi modernizată infrastructura existentă în linie cu cerinţele formulate după accidentul de la Fukushima din 2011.

Estimările anterioare de cost pentru cele două noi reactoare variau între şase şi şapte miliarde de euro. Sebastian Burduja a spus că o decizie finală de investiţii referitoare la construcţia noilor reactoare ar urma să fie adoptată în 2026-2027.

Banca americană Exim Bank U.S. va acorda un credit de trei miliarde de dolari pentru cele două noi reactoare iar ministrul Energiei a adăugat că va exista şi o finanţare din Canada şi Coreea de Sud, via mecanisme similare. Burduja a spus că este posibil ca şi alţi parteneri externi, precum Emiratele Arabe Unite, să finanţeze proiectul noilor reactoare.

Graţie noilor reactoare, ponderea energiei atomice în mixul energetic al României va creşte până la o treime iar asta va permite României să furnizeze electricitate şi Republicii Moldova.

Burduja a mai spus că Ministerul Energiei lucrează la punerea la punct a unei scheme de sprijin pentru energia cu emisii reduse de carbon pe baza aşa-numitelor „contracte pentru diferenţă (contracts for difference, CFD-uri)”, care permit fixarea preţului energiei electrice la un nivel convenit. România va înfiinţa un fond, cu ajutorul banilor de la UE, pentru a implementa această schemă.

De asemenea, Sebastian Burduja a mai declarat că, în perioada 2024-2025, România va scoate la licitaţie proiecte în domeniul energiei eoliene şi fotovoltaice cu o capacitate de 5 Gigawaţi, care ar urma să fie finanţate prin contracte pentru diferenţă, şi alte capacităţi de 5 Gigawaţi la o dată ulterioară.

Ministerul Economiei controlează 80% din acţiunile Nuclearelectrica, companie cu o capitalizare de piaţă de 13,7 miliarde de lei.