Modificarea taxelor, fără măsuri de consolidare fiscală, riscă să nu rezolve problema bugetului, dar să creeze alte dezechilibre – consultanţi

„Modificarea sistemului de taxe, un subiect care recent a luat amploare în spaţiul public, este inevitabilă pe fondul unei tot mai probabile depăşiri a ţintei de deficit bugetar pentru acest an, situaţie care ar putea duce la pierderea unor fonduri europene şi la creşterea costului de împrumut pentru stat. Reducerea surselor de finanţare ar avea impact imediat în creşterea economică. Însă situaţia actuală are rădăcini adânci într-o perioadă lungă în care schimbările de taxe şi impozite s-au făcut ad hoc, fără analize, fără studii de impact şi, practic, au subţiat baza de impozitare, afectând echitatea fiscală. Cu alte cuvinte avem o problemă sistemică care nu poate fi rezolvată cu câteva reglaje, ci printr-o abordare diferită care să vizeze atât sistemul de taxare, cât şi administrarea fiscală, politica bugetară, salarizarea în sectorul public, pensiile, modul în care sunt cheltuiţi banii publici, pentru că în caz contrar, ne vom confrunta din nou cu aceleaşi probleme ca cele care trebuie rezolvate astăzi”, susţine Anghel.

Potrivit acestuia, situaţia finanţelor publice este bine cunoscută, de aici şi obiectivele asumate prin PNRR la capitolul reforma fiscală, care au scopul de a remedia problemele actuale. În acest context, reprezentantul PwC aminteşte că Banca Mondială (BM) a livrat un raport de analiză a sistemului fiscal la finalul anului trecut, care ar fi trebuit să fie publicat şi pus în dezbatere publică la acel moment.

Tot conform jaloanelor asumate prin PNRR, în primul trimestru din 2023, ar fi trebuit să aibă loc „intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal în vederea reducerii şi/sau eliminării altor stimulente fiscale cu scopul de a simplifica sistemul fiscal, de a-l face mai eficient, mai transparent şi mai echitabil până în 2024 şi legislaţia de extindere a impozitării ecologice”.

Raportul Băncii Mondiale mai arată că este nevoie de o abordare holistică a finanţelor publice şi a politicilor publice, lucru pe care mediul de afaceri îl susţine de mulţi ani, precizează Anghel.

Modificările propuse de BM pentru 2023 vizează printre altele: înlocuirea impozitului pe tranzacţii cu un impozit pe câştigurile de capital la vânzarea de proprietăţi rezidenţiale, menţinerea cotei de impozitare de 10% pentru câştigurile de capital obţinute prin intermediar şi creşterea cotei de impozitare a dividendelor la 10%, norme de consolidare care să prevină divizarea artificială a întreprinderilor cu scopul de a avea acces la regimul microîntreprinderilor, eliminarea plafonului CAS aplicat lucrătorilor independenţi, eliminarea unor cote reduse de TVA. Aceste propuneri urmau să fie lansate în consultare încă de la începutul acestui an, ceea ce ar fi dat suficient timp de analiză şi dezbatere astfel încât să fie preluate acele măsuri care nu creează dezechilibre mai mari şi sunt implementate predictibil. Însă discuţiile au fost amânate, iar acum ne aflăm sub presiune, fiind invocată nevoia urgentă de a modifica fiscalitatea, chiar de la 1 septembrie, pentru ca România să nu suporte sancţiuni financiare, subliniază consultantul.

„Concluzionând, constatăm din nou formalismul consultărilor publice şi abordarea ad hoc, fără o perspectivă pe termen lung care să sprijine consolidarea finanţelor publice atât în beneficiul statului, cât şi al mediului privat. Subliniez că doar câteva modificări ale Codului fiscal, aşa cum s-au mai făcut în trecut, fără analize, fără simulări economice ale impactului, nu rezolvă problemele de fond. Modul în care se face administrarea fiscală, în care se cheltuiesc banii publici, arhitectura politicilor fiscal-bugetare trebuie toate reanalizate şi reaşezate pe baze sustenabile pentru a avea efecte pozitive pe termen mai lung”, a afirmat Daniel Anghel.