Soluţia pentru laptele românesc care trebuia aruncat după 1 ianuarie: Din el se va face brânză scumpă

De la 1 ianuarie 2014, în fabricile de lactate din România nu se va mai putea procesa lapte neconform cu standardele europene. Autorităţile ar putea decide însă ca acest tip de lapte să fie folosit ca materie primă pentru brânzeturile maturate.
Alina Stanciu - mie, 04 dec. 2013, 22:03
Soluţia pentru laptele românesc care trebuia aruncat după 1 ianuarie: Din el se va face brânză scumpă

În ultima zi a acestui an expiră perioada de tranziție aprobată României pentru alinierea la cerințele comunitare de igienă a laptelui de vacă. Aceasta înseamnă că laptele introdus în circuitul comercial trebuie să respecte anumite condiţii ce ţin de numărul de germeni şi celule somatice. În România, din estimările Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinară (ANSVSA) în jur de 2% din producţia totală de lapte este neconformă, astfel că reglementările ce vor intra în vigoare din prima zi a anului viitor ar putea aduce prejudicii financiare importante fermierilor care nu au reuşit să producă lapte conform. 

Lapte neconform, în brânza maturată

În primă înstanţă, una dintre măsurile luate de autorităţi, la cererea Asociaţiei din Industria Laptelui (APRIL) a fost de a acorda fermierilor care se asociază, începând de anul viitor, un ajutor de minimis  în valoare de 5.000 de euro pentru achiziţionarea unor tancuri de răcire a laptelui, astfel încât să poată produce lapte conform. ANSVSA are însă şi un alt plan pentru laptele care nu respectă standardele comunitare. Vrea să legifereze posibilitatea ca acest lapte neconform să poată fi vândut către procesatori, pentru producţia de brânză cu o perioadă de maturare mai mare de 60 de zile. Este o posibilitate pe care o au şi ceilalţi fermieri din UE. „În vederea evitării aspectelor legate de imposibilitatea prelucrării laptelui neconform, ANSVSA elaborează în prezent un proiect de act normativ prin care se acordă posibilitatea ca laptele care nu se încadrează în parametrii de calitate privind numărul total de germeni şi celule somatice să poată fi livrat la anumite unităţi de procesare lapte în care se obţin brânzeturi cu perioadă de maturare de peste 60 de zile. Brânzeturile cu perioadă de maturare de peste 60 de zile obţinute din lapte neconform pot fi comercializate atât pe piaţa naţională cât şi pe piaţa comunitară şi a ţărilor terţe”, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii ANSVSA.

Citeşte şi

EXCLUSIV Dezastru în agricultură. Sute de firme care au luat bani europeni sunt în faliment

Ce înseamnă brânză maturată

Dorin Cojocaru, directorul general APRIL susţine că brânza maturată (hard cheese) se referă la acele sortimente care stau o perioadă de 60-65 de zile sau chiar mai mult în depozitele special amenajate ale procesatorilor şi unde au loc diverse reacţii biochimice prin care este anihilată încărcătura microbiană din lapte. Astfel spus, în urma acestor procese, produsul finit devine unul steril. Este vorba, în general, despre brânzeturile tradiţionale româneşti, caşcavalurile maturale, sau specialităţile gen gouda sau parmezan. „În niciuna dintre ţările UE nu se produce lapte 100% conform, motiv pentru care s-a creat această posibilitate ca 5-10% (din producţia de lapte n.red) să fie declarat lapte neconform şi să se vândă direct către procesatorii care realizează lactate cu perioadă lungă de maturare. Unii spun că este vorba despre 45 de zile, dar părerea tehnică indică 60-65 de zile de maturare”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Dorin Cojocaru. Acesta atrage însă atenţia că unităţile care vor putea cumpăra lapte neconform pentru a-l transforma în brânză maturată vor fi cele cu ştampilă ovală. Este vorba despre acele unităţi de procesare lapte autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare care procesează numai lapte conform, pot fi identificate printr-o „ştampilă ovală” şi sunt eligibile atât pentru comerţul intracomunitar cât şi pentru ţările terţe).

Citeşte şi

Dezastru pentru sute de antreprenori români: fabricile de lapte ajung să se vândă la preţ de apartament

Brânza maturată, pentru consumatorii cu venituri medii şi peste

Oficialul APRIL a explicat pentru ECONOMICA.NET şi de ce aceste brânzeturi maturate sunt printre cele mai scumpe produse lactate de pe piaţă.”Brânzeturile maturate stau peste 60 de zile într-un depozit, ceea ce pentru procesator înseamnă că această perioadă are nişte bani blocaţi. Aceasta în condiţiile în care el îşi plăteşte materia primă (laptele n.red) într-un termen mai scurt. Conform reţetei, caşcavalul, spre exemplu, trebuie să stea la maturat cel puţin 35-45 de zile, or nu orice procesator îşi permite să aştepte atât. Cei care suferă de o lipsă de lichidităţi dau drumul la produs pe piaţă mai repede. De aceea şi găsim pe rafturi caşcaval moale”, a mai spus Cojocaru.

 

Te-ar mai putea interesa și
Primul proiect Tram-Train din România a fost aprobat. Rețeaua va avea 33 kilometri și 14 vehicule noi
Primul proiect Tram-Train din România a fost aprobat. Rețeaua va avea 33 kilometri și 14 vehicule noi
Consiliul Județean Bihor a aprobat indicatorii tehnico- economici de la cel mai ambițios proiect aflat în derulare, Tram-Train, informează sâmbătă Mircea Mălan, președintele Consiliului......
Vicepreşedintele Parlamentului European: 8 din 10 români nu ţin pasul cu tehnologia, inclusiv în viața profesională pentru o șansă la un job mai bun
Vicepreşedintele Parlamentului European: 8 din 10 români nu ţin pasul cu tehnologia, inclusiv în viața profesională ...
Transformarea digitală trebuie să fie un proiect de ţară, în condiţiile în care opt din zece români nu au competenţe ...
Furt de 10 milioane de lei de la sediul central al Poştei Române din Timişoara. Autorii au fost prinşi
Furt de 10 milioane de lei de la sediul central al Poştei Române din Timişoara. Autorii au fost prinşi
Doi bărbaţi care furaseră 16 saci conţinând suma de 10 milioae de lei, de la sediul central al Poştei Române din Timişoara, ...
Cum variază facturile și vitezele de internet în Europa: În România costă cât o pizza, în Norvegia de 7 ori mai mult
Cum variază facturile și vitezele de internet în Europa: În România costă cât o pizza, în Norvegia de 7 ori mai mult
Rețelele de internet fix din Europa au oferit o viteză medie de descărcare de 637 Mbps în primul trimestru al anului ...