Metsola: Există temerea că decizii precum blocarea aderării României şi Bulgariei la Schengen ar putea duce la creşterea extremismului

Într-o scurtă discuţie avută marţi cu jurnalişti străini în Parlamentul European, reunit în prima sesiune plenară la Strasbourg după vacanţa de vară, Roberta Metsola a vorbit, răspunzând întrebărilor presei, despre posibila schimbare a tratatelor europene şi extinderea UE, alegerile pentru legislativul comunitar de anul viitor şi creşterea extremismului, dar şi despre blocarea aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

„Cel mai rău lucru care ni s-ar putea întâmpla este ca o decizie precum cea din decembrie (din Consiliu – n.r.), de a nu permite aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, să se aplice şi cu ţări care luptă în război, luptă în războiul nostru. Să aştepţi ani de zile şi să ţi se spună nu. Cum putem noi, ca Europa, să justificăm un astfel de mesaj în faţa a milioane de oameni care se uită la Europa ca singura lor speranţă?”, a spus preşedinta PE.

O decizie ca blocarea aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, două ţări în legătură cu care Comisia Europeană a stabilit în urmă cu 12 ani, iar Parlamentul European a fost de acord, că nu există niciun obstacol juridic, politic sau de alt fel în calea intrării în spaţiul european de liberă circulaţie, ar putea duce la „creşterea celor care vor să distrugă Europa”, a atras atenţia Metsola.

Ea a recunoscut că în multe ţări cetăţenii au un sentiment de frustrare şi se simt ignoraţi. „De ce nu se vorbeşte cu noi? (…) De ce să discutăm despre schimbarea tratatelor când eu sunt îngrijorat că nu îmi pot încălzi locuinţa şi că nu mă descurc? Cred că răspunsul nostru trebuie să fie că, dacă deciziile noastre sunt centrate pe oameni, dacă rămânem cel mai ambiţios continent în privinţa schimbărilor climatice şi dacă reuşim să creăm un mediu sigur pentru industrii şi companiile mici şi mijlocii, atunci putem avea o politică europeană corespunzătoare care să fie simţită ca venind din partea Europei. Asta e Europa pe care vreau să o văd”, a mai apus şefa legislativului comunitar.

„Nu cred că ar trebui să ignorăm creşterea extremismului. Cred că trebuie să o contracarăm. Iar acest discurs poate fi contracarat arătând că Europa contează”, a adăugat Metsola.

Ea a reamintit că, după Brexit, exista temerea că tot mai multe ţări ar putea dori ieşirea din UE, dar că acum nu se mai aude acest discurs. „De ce? Datorită Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, în special datorită modului în care am abordat pandemia, faptului că ne-am unit mai mult ca oricând în privinţa achiziţiilor de energie, depozitării de gaz, diversificării (surselor de alimentare – n.r.), investiţiei în energii regenerabile, ajutând la recuperarea statelor membre”, a adăugat preşedinta PE.

Ea a pledat de asemenea ca Uniunea Europeană să fie pregătită pentru o „relansare şi reformare”. „Nu este vorba doar despre discutarea politicii agricole comune sau eliminarea unanimităţii în politica externă sau despre câţi comisari va avea fiecare ţară. Este vorba de a înţelege necesitatea politică, de a realiza că Europa este mai puternică şi mai sigură atât politic, cât şi economic, dacă este mai mare”, a declarat Metsola.