Piața comerțului alimentar se apropie de pragul de 28 de miliarde de euro, după o creștere de aproximativ 3%. Numărul magazinelor continuă să scadă

Piața comerțului cu amănuntul de produse alimentare atât în magazinele moderne cât și în cele tradiționare ar putea ajunge anul acesta la aproximativ 133,7 miliarde de lei (27,7 miliarde de euro), cu 2,9% peste nivelul lui 2022, potrivit unei analize Euromonitor. Aceasta chiar dacă retailul cu amănuntul per ansamblu dă semne de descreștere. Numărul magazinelor continuă să scadă însă și în zona alimentară, în timp ce suprafața totală de retail crește.
Alina Stanciu - mar, 07 nov. 2023, 22:20
Piața comerțului alimentar se apropie de pragul de 28 de miliarde de euro, după o creștere de aproximativ 3%. Numărul magazinelor continuă să scadă

Dinainte de pandemie (2019) și până în 2024, numărul magazinelor alimentare (magazine de proximitate, hipermarketuri, supermarketuri, băcănii, chioșuri, magazine tradiționale etc.) din România ar putea înregistra o scădere cu 2,4%, în timp ce spațiul total al acestora continuă să crească, la fel ca și valoarea pieței, arată o analiză a Euromonitor furnizată Economica.

Mai exact, dacă în 2019 în țara noastră operau aproximativ 57.900 de magazine cu o suprafață totală de 5,3 milioane de mp, în 2023 sunt cu 1.211 mai puține unități, iar pentru 2024 se estimează că vor mai opera 56.517 magazine cu o suprafață totală de 5,7 milioane de mp.

Trendul este dat în general de magazinele tradiționale, operate de mici jucători locali care cedează în fața concurenței.

Cât despre valoarea pieței, estimările Euromonitor indică o creștere constantă până la 137,6 miliarde de lei în 2023, cu 2,9% peste 2022 și cu peste 25% față de 2019. Pentru 2024 se preconizează că vânzările acestor magazine vor ajunge la un total de 147,4 miliarde de lei, după o creștere anuală de peste 7%.

„Comercianții cu amănuntul de produse alimentare au continuat să domine vânzările cu amănuntul în 2022, deoarece românii alocă în mod tradițional o parte semnificativă a cheltuielilor lor pentru alimente. Inflația ridicată din 2022 a avut un impact puternic asupra prețului alimentelor, în special asupra produselor alimentare de bază, cum ar fi legumele, pâinea, carnea, lactatele și uleiul de floarea-soarelui, ceea ce a pus presiune asupra cheltuielilor consumatorilor, care au avut de suferit de pe urma scenariului general din țară, care a inclus creșterea costurilor utilităților, transportului și serviciilor”, explică analiștii Euromonitor.

Cât despre 2023, Euromonitor estimează că inflația ridicată exercită presiuni suplimentare asupra puterii de cumpărare a consumatorilor locali, cu impact semnificativ asupra comerțului cu amănuntul în ansamblu. Vânzările în valoare (la prețuri constante din 2022) urmează să scadă sub nivelurile pre-pandemie în 2023, înainte de a crește treptat din nou odată ce economia locală se va stabiliza.

După cum arată datele prezentate anterior însă, trendul va ocoli însă segmentul comerțului cu produse alimentare.

 

Te-ar mai putea interesa și
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Ţările membre ale Uniunii Europene vor dezbate săptămâna aceasta impactul normelor comunitare privind emisiile de metan care îi vizează pe importatorii de combustibili fosili asupra......
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Italia se confruntă cu al treilea val de caniculă din această vară, numărul alertelor cod roşu şi portocaliu emise ...
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii în companii din domeniul apărării şi industriei de armament
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii ...
Blocul Naţional Sindical (BNS) cere retragerea imediată a unui proiect de lege prin care fondurile de pensii administrate ...
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce a pus și fotovoltaice mai mult decât toată puterea instalată a României. La noi se vorbește despre eoliene în Marea Neagră de 20 de ani, rezultate zero
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce ...
Polonia, al cărei sistem energetic este încă dependent de centralele pe cărbune, a marcat zilele trecute un moment istoric: ...