Boloş, despre modificări la Codul fiscal: În 2024 nu se mai pun în discuţie. Vor fi suficiente măsurile din 2025

El a subliniat că, aşa cum arată angajamentele României asumate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu privire la reforma fiscală, „o să ducem dorul la Legea privind măsurile fiscal-bugetare”.

„Măsurile acestea (fiscal-bugetare – n. r.) sunt oarecum tranzitorii spre reforma fiscală adevărată pe care probabil o vom avea în anul 2025. Cu siguranţă, modificări în anul 2024 nu se mai pun în discuţie. În momentul de faţă nu există în discuţie niciun fel de modificare nici pentru ceea ce înseamnă anul 2023 şi nici pentru anul 2024. Vor fi suficiente măsurile din 2025 care, aşa cum arată angajamentele luate prin PNRR cu privire la reforma fiscală, să ştiţi că o să ducem dorul la Legea privind măsurile fiscal-bugetare”, a susţinut el, la conferinţa „Bugetul şi finanţarea României în 2024: la ce să se aştepte economia?”, organizată de Curs de Guvernare.

În context, el a explicat că resursele financiare consistente pentru măsurile din Legea pensiilor generale vor veni din noua reformă fiscală.

„Noi ne bizuim pe reforma fiscală care e jalon în 2025. Resursele financiare consistente pentru măsurile din Legea pensiilor generale vor veni din noua reformă fiscală. E limpede ca se pun bazele unei reforme fiscale consistente care să susţină aceste angajamente pe care le avem, atât prin Legea privind pensiile generale, cât şi prin Legea salarizării unice, care sunt legi cu un impact bugetar consistent şi care au nevoie de resurse financiare consistente”, a adăugat ministrul.

În ceea ce priveşte cadrul legal pentru garanţiile IMM, ministrul Finanţelor a precizat că deja proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea acestui plafon de garanţii pentru IMM Invest Plus este pus în consultare publică.

„Pregătim un pachet consistent pentru a susţine dezvoltarea economică, complementar cu ceea ce avem pe fondurile europene, încât dacă am luat cu o mână, măcar să dăm cu două pe zona aceasta de dezvoltare economică şi să putem să acoperim toate nevoile de dezvoltare ţinând cont şi de importanţa aceasta pe care o are dezvoltarea economică şi programul de dezvoltare economică asupra mediului de afaceri, prin crearea de locuri de muncă şi atragerea de investiţii”, a subliniat Boloş.

Potrivit acestuia, impactul pe care îl are impozitul minim pe cifra de afaceri este estimat undeva la aproape 5 miliarde de lei, reprezentând „o sumă importantă pentru bugetul de stat”.

„Este un impozit tranzitoriu, pe o perioadă limitată de timp. Domnul prim-ministru a spus 1 an de zile”, a adăugat şeful de la Finanţe.

Întrebat dacă se va dubla bugetul la învăţământul superior, el a răspuns: „Deocamdată am discutat şi simulările s-au făcut grosier pentru ceea ce înseamnă alocările pentru educaţie”.

„Vă pot certifica faptul că există o creştere de 57% a bugetului alocat Educaţiei, deci impactul măsurilor aprobate de către Guvern încă din vara acestui an sunt luate în considerare şi, sigur, întrebarea este dacă în noua noua Lege a educaţiei prevederile de acolo vor fi puse în totalitate în aplicare. Deocamdată este prematur de spus, având în vedere că, aşa cum s-a menţionat, şi Legea pensiilor generale intră în vigoare. Mai facem simulări din acest punct de vedere, dar o cifră vă rog să reţineţi: 57% creştere de buget, inclusiv cu investiţiile din fondurile europene şi PNRR”, a continuat Marcel Boloş.

Potrivit acestuia, pentru CNAS bugetul va creşte cu aproximativ 4 miliarde de lei, ajungându-se astfel la o alocare de 63 de miliarde lei „şi cu ce mai există la Ministerul Sănătăţii, încă aproximativ 25 de miliarde lei”.

„Discutăm de aproape 90 de miliarde de lei alocare pentru sănătate, propusă în momentul de faţă pentru anul viitor”, a punctat Boloş.