Începe cursa pentru posturile de top din UE, cu cinci luni înainte de Europarlamentare

Fostul premier belgian, în vârstă de 48 de ani, care a condus reuniunile şefilor de stat sau de guvern din cele 27 de ţări ale UE în ultimii patru ani, urma să-şi încheie mandatul actual în noiembrie, scrie Agerpres.

El a decis să-şi pregătească viitorul candidând la alegerile pentru Parlamentul European. Programate pentru 6-9 iunie, acestea vor conduce la o reînnoire a şefilor principalelor instituţii ale UE, care ar trebui să reflecte echilibrul politic rezultat în urma scrutinului.

Anunţul sporeşte aşteptările cu privire la intenţiile celeilalte figuri importante din UE, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre care mulţi observatori cred că va încerca să obţină un nou mandat.

Charles Michel, care va conduce lista Mişcării Reformatoare (MR, partidul liberal francofon) la alegerile europene, intenţionează să-şi exercite „funcţia de preşedinte al Consiliului European până la depunerea jurământului ca membru al Parlamentului European, care va avea loc la 16 iulie”.

El a dat asigurări că îndatoririle sale sunt compatibile cu desfăşurarea unei campanii pentru a fi ales în Parlamentul European. „Este exact aceeaşi situaţie ca a unui prim-ministru sau a unui preşedinte (al unei ţări membre) în campanie electorală”, a spus el într-un briefing de presă prin videoconferinţă.

Comentând consecinţele plecării sale premature, care a atras critici, el a reamintit că succesorul său urma să fie numit de Consiliul European în iunie şi că liderii ar putea foarte bine „să decidă să devanseze preluarea funcţiei” de către noul titular al postului pentru a evita orice risc de vacantare.

„Dacă totul merge bine, numirile în posturile de top pot fi decise la Consiliul European de la sfârşitul lunii iunie”, a declarat un oficial european, care a pus totuşi la îndoială capacitatea lui Charles Michel de a „face campanie şi, în special, de a prezida Consiliul European după alegerile de la începutul lunii iunie”.

Dacă nu se găseşte un succesor, procedurile UE prevăd că, în cazul încheierii mandatului din cauza unui „impediment”, preşedintele Consiliului European este înlocuit temporar de liderul european a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Dar, în iulie, în această poziţie se va afla premierul naţionalist ungar Viktor Orban, recunoscut pentru diatribele anti-UE şi singurul lider dintre cei 27 care au menţinut legături cu Kremlinul după ofensiva Rusiei împotriva Ucrainei.

Cu toate acestea, Charles Michel a indicat că este posibil să se „modifice (aceste dispoziţii) cu majoritate simplă”. „Dacă există dorinţa de a-l evita pe Viktor Orban, există diferite opţiuni posibile”, a spus el.

Eurodeputata olandeză Sophie in’t Veld, de la Renew Europe (centrişti şi liberali), aceeaşi familie politică precum cea a lui Charles Michel, a criticat această plecare anunţată.

„Căpitanul părăseşte nava în mijlocul unei furtuni. Dacă aceasta este lipsa dvs. de interes pentru soarta Uniunii Europene, care este credibilitatea dvs. în calitate de candidat?”, a scris ea pe X (ex-Twitter).

Charles Michel şi-a apărat opţiunea de a se prezenta la alegeri ca un „exemplu” şi „o asumare personală de riscuri”.

„Ar fi foarte confortabil pentru mine să aştept până în decembrie, să nu candidez, să nu fiu responsabil (…) şi să încerc să negociez în culise un rol pentru viitor”, a afirmat el, fără a spune dacă vizează o altă „funcţie de vârf” dincolo de alegerea sa ca europarlamentar, cum ar fi preşedinţia Comisiei Europene.

El a precizat că i-a informat sâmbătă pe liderii din UE despre decizia sa, adăugând că „majoritatea au reacţionat pozitiv”.

Belgianul a fost ales în iulie 2019 pentru a-i succeda polonezului Donald Tusk în funcţia de preşedinte al Consiliului European, o instituţie care reuneşte şefii de stat sau de guvern ai statelor membre, în timpul distribuirii „posturilor de vârf”. În această calitate, a fost responsabil de conducerea lucrărilor summiturilor UE în ultimii patru ani.

Deputaţii europeni, care vor fi în număr de 720 după scrutinul din iunie, sunt aleşi prin vot universal direct pentru un mandat de cinci ani.