O curtea de apel federală a decis să respingă cererea de imunitate penală a fostului președinte american Donald Trump

Trump, marele favorit la alegerile primare republicane – care vor stabili candidatul partidului la alegerile prezidenţiale din noiembrie – încearcă să amâne cât mai mult posibil, cel puţin până după alegeri, diferitele procese penale lansate împotriva sa.

Fostul lider de la Casa Albă va contesta decizia de marţi, a asigurat pentru AFP purtătorul său cuvânt Steven Cheung.

În timpul dezbaterilor din 9 ianuarie în faţa curţii de apel, Trump a prezis „haos în ţară” dacă justiţia americană nu renunţă la urmăririle împotriva sa.

„Am pus în balanţă interesul fostului preşedinte Trump de a beneficia de imunitate şi interesul public vital de a permite continuarea acestei proceduri”, au explicat cele trei judecătoare ale curţii de apel în decizia lor, care o confirmă pe cea pronunţată în primă instanţă în decembrie.

„Pentru acest dosar penal, fostul preşedinte Trump a devenit cetăţeanul Trump, cu aceleaşi protecţii ca orice alt inculpat. Dar orice imunitate ţinând de puterea executivă, care l-ar fi putut proteja pe când era preşedinte în funcţie, nu-l mai protejează împotriva acestor urmăriri”, a subliniat completul de apel.

Decizia nu include însă nicio menţiune despre o reluare a procedurilor în acest dosar, suspendate ca urmare a apelului, care a determinat-o pe judecătoarea ce va prezida dezbaterile din procesul programat iniţial să înceapă pe 4 martie să anunţe amânarea lor pe termen nedeterminat, vineri.

Judecătoarea Tanya Chutkan a indicat că „instanţa va hotărî cu privire la o nouă dată” dacă, odată decisă problema imunităţii, dosarul va reveni în mâinile sale.

Ea a fost cea care a respins în decembrie cererea de imunitate a lui Trump, considerând că nicio lege nu protejează un fost preşedinte împotriva urmăririi penale.

„Cutia Pandorei”

Apărarea lui Donald Trump cerea „imunitate absolută” pentru acţiunile sale în timp ce se afla la Casa Albă, invocând o decizie a Curţii Supreme din anii 1980 cu privire la urmăriri civile împotriva fostului preşedinte Richard Nixon.

Avocaţii săi au mai susţinut că Trump nu poate fi judecat în acest caz având în vedere achitarea sa în cursul procedurii parlamentare de destituire lansate după asaltul de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021, în timpul căruia sute de susţinători ai săi au încercat să împiedice certificarea victoriei lui Joe Biden.

În decizia sa, judecătoarea Chutkan a concluzionat că precedentul Nixon nu se aplică şi în cazul urmăririlor penale, precum şi că o procedură de impeachment nu constituie un proces penal.

„A permite ca un preşedinte să fie urmărit penal pentru acţiunile sale oficiale ar deschide o cutie a Pandorei din care această ţara s-ar putea să nu-şi revină niciodată”, a susţinut avocatul lui Donald Trump, John Sauer, în faţa curţii de apel.

Întrebat de una dintre judecătoare, Florence Pan, dacă trimiterea forţelor speciale pentru a asasina un oponent politic sau vânzarea de graţieri prezidenţiale se încadrează în aceste acte oficiale, avocatul a răspuns afirmativ.

„Ar fi paradoxal să se afirme că datoria constituţională (a unui preşedinte) de a veghea la respectarea fidelă a legilor îl autorizează să încalce legea penală”, a replicat preşedinta curţii, Karen Lecraft Henderson.

Donald Trump este, de asemenea, urmărit de justiţia statului Georgia (sud-est) pentru ingerinţă electorală şi va trebui, de asemenea, să răspundă în faţa unui tribunal federal pentru presupusă neglijenţă în gestionarea documentelor confidenţiale după plecarea sa de la Casa Albă.