Philip Lane: BCE are nevoie de mai multe asigurări privind stabilitatea inflației pentru ca decidă să reducă dobânzile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Indicând că preferă să nu fie grăbită relaxarea politicii monetare, Lane a explicat că, deşi în acest moment procesul de dezinflaţie s-ar putea desfăşura mai rapid decât s-a anticipat, perspectivele pe termen mediu sunt mai puţin clare.

„În ceea ce priveşte evaluarea generală a traiectoriei politicii noastre monetare, trebuie să observăm mai mult timp procesul de dezinflaţie înainte de a avea suficientă încredere că inflaţia va atinge ţinta în timp util şi într-o manieră sustenabilă”, a declarat Lane, într-un discurs rostit la Institutul Brookings din Washington.

Pentru a lupta cu o inflaţie ridicată, BCE a demarat un ciclu fără precedent de înăsprire a politicii monetare, astfel că în perioada cuprinsă între luna iulie 2022 şi luna septembrie 2023, gardienii euro au majorat costului creditului în zece reprize consecutive, până la nivelul istoric de 4%.

Datele preliminare publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat luna trecută la 2,8%, în scădere de la 2,9% în decembrie şi în linie cu estimările.

Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, s-a redus la 3,3% în ianuarie, de la 3,4% în decembrie, în timp ce analiştii se aşteptau luna trecută la o scădere până la 3,2%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Dar zona euro a evitat la limită recesiunea spre finalul lui 2023, iar perspectivele sunt slabe.

Lane a avertizat că deciziile de politică monetară ale BCE trebuie să ţină cont de factorii de risc.

„În acest proces, BCE trebuie să găsească un echilibru între menţinerea dobânzilor ridicate prea mult timp şi relaxarea prematură a politicii monetare”, a concluzionat economistul şef al BCE.

Sursa foto: Flickr