Armenia îşi îngheaţă participarea la blocul de securitate condus de Rusia. Kremlinul cere clarificări

Adaugă-ne ca sursă preferată

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri canalului de televiziune Zvezda, al Ministerului Apărării rus, că Moscova are nevoie de mai multe detalii din partea Armeniei.

„Partea armeană nu a luat nicio măsură oficială în acest sens”, a spus el, referindu-se la posibila îngheţare a participării acesteia la OTSC. „Intenţionăm să luăm legătura cu colegii noştri şi să clarificăm sensul acestor declaraţii”, a afirmat Peskov.

„Secretariatul OTSC nu a primit nicio declaraţie de la Erevan cu privire la suspendarea calităţii de membru”, a informat vineri agenţia de presă Interfax, citând serviciul de presă al organizaţiei.

Nicol Paşinian a declarat pentru postul de televiziune France 24 că pactul de securitate OTSC, dominat de Rusia, a eşuat în privinţa Armeniei.

„Tratatul de Securitate Colectivă nu şi-a îndeplinit obiectivele în ceea ce priveşte Armenia, în special în 2021 şi 2022. Şi nu putem să nu luăm act de acest lucru”, a afirmat premierul armean prin intermediul unui interpret. „Acum, în termeni practici, am îngheţat participarea noastră la acest tratat. Cât priveşte ceea ce urmează, va trebui să vedem”, a spus el.

În interviu, Paşinian a declarat că nu s-a discutat deocamdată despre posibilitatea închiderii bazei ruse din Armenia. Aceasta a făcut obiectul unor tratate diferite.

În ultimele luni, Paşinian şi-a exprimat nemulţumirea faţă de legăturile de lungă durată ale Azerbaidjanului cu Rusia şi a declarat că Armenia nu se mai poate baza pe Rusia pentru a-şi asigura nevoile de apărare. El a sugerat că apartenenţa sa la OTSC este în curs de revizuire.

Printre ceilalţi membri ai OTSC – un format de securitate din cadrul CSI – se numără Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Tadjikistan.

Azerbaidjanul a recuperat zone întinse de teritoriu în 2020 în al doilea război legat de regiunea Karabah, populată în principal de etnici armeni, dar recunoscută la nivel internaţional ca parte integrantă a statului azer. Anul trecut, armata azeră a preluat controlul asupra regiunii Karabah, ceea ce i-a determinat pe cei mai mulţi dintre locuitori să plece în Armenia.

În remarcile sale, Paşinian a declarat că perspectivele de încheiere a unui tratat de pace pe termen lung au fost afectate de declaraţiile preşedintelui azer Ilham Aliev, pe care Armenia le-a interpretat ca reprezentând o revendicare a unei părţi extinse din teritoriul armean.

Azerbaidjanul – cu care Armenia a purtat două războaie în ultimele trei decenii – nu a aderat la principiile necesare pentru a încheia un tratat de pace pe termen lung, a declarat Paşinian, sugerând că Baku se pregăteşte de lansarea unui nou atac.

„Dacă Azerbaidjanul nu recunoaşte principiile integrităţii teritoriale şi inviolabilităţii frontierelor, acesta (un tratat de pace – n.r.) pur şi simplu nu este posibil”, a declarat el pentru France 24.

„Azerbaidjanul se foloseşte de situaţie pentru a-şi inflama retorica. Asta ne face să credem că Azerbaidjanul se pregăteşte pentru un nou atac asupra Armeniei”, a insistat Paşinian.