Studiu: Coșul de consum pentru un trai minim decent ar fi fost acum cu 1.118 lei mai mare în absența reglementării prețurilor la energie și unele alimente de bază

Economiile la bugetul familial au fost mai mari la capitolul energie decât la alimente. În absența măsurilor de plafonare a prețurilor la energie, valoarea totală a coșului minim pentru un trai decent ar fi crescut cu 10,4%, odată cu cheltuielile cu locuința crescând și necesarul pentru fondul de economii. Totodată, impactul estimat al măsurilor de plafonare a adaosurilor comerciale în cazul alimentelor a fost de 0,6% din valoarea coșului, conform calculelor realizate de autorul studiului.

Totuși, chiar și cu măsurile de reglementare a prețurilor la energie și alimente, coșul de consum pentru un trai minim decent este astăzi cu aproape 40% mai scump decât în urmă cu trei ani.

Mai exact, în lipsa plafonărilor, familia de referință ar fi trebuit să aibă 1.726 de lei la dispoziție pentru cheltuielile cu locuința, față de 762 de lei în mod real, iar ponderea acestor cheltuieli în coș ar fi crescut de la 7,5% la 15,4%.

Cât despre situația la alimente, aceasta este mai dificil de analizat. Piața alimentelor nu este monitorizată ca cea a energiei și nu există o instituție echivalentă ANRE care să ofere date centralizate și oficiale privind impactul reglementării prețurilor. De asemenea, modalitatea de reglementare a prețurilor (limitarea adaosului comercial la procesatori, distribuitori și comercianți în cazul alimentelor versus plafonarea efectivă a prețurilor de consum în cazul energiei) face mult mai dificilă orice comparație între prețurile reale și prețurile potențiale,    nereglementate.

Totuși, evoluția prețurilor medii în marile lanțuri de magazine la produsele alimentare reglementate începând cu sfârșitul lui iulie 2023 indicăo scădere a prețurilor la aproape toate produsele, cu excepția ardeilor Bianca, castraveților,
merelor roșii (pentru perioada iunie-decembrie) și a ouălor și usturoiului (pentru perioada septembrie-decembrie).

De asemenea, comparând evoluțiile lunare ale prețurilor din România la categoriile de alimente vizate de OUG 67/2023 și OUG 89/2023 privind plafonarea adaosurilor comerciale cu cele din  UE și celelalte țări din Europa Centrală și de Est, se poate observa :

• o scădere relativ mai puternică a prețurilor de consum în România odată cu intrarea în vigoare a OUG 67/2023, la făină, pâine, uleiuri, zahăr, legume, cartofi. În cazul celorlalte produse, evoluția din România nu pare excepțională în contextul Europei Centrale și de Est.
• o scădere relativ mai puternică a prețurilor de consum în România odată cu intrarea în vigoare a OUG 89/2023, la margarină, orez și uleiuri. În cazul celorlalte produse, evoluția din România nu pare excepțională în contextul Europei Centrale și de Est.

Amintim că în perioada septembrie 2020 – decembrie 2023 (perioada de inflație puternică), cheltuielile cu locuința, inclusiv cele cu energia,  au înregistrat cea mai puternică creștere: 57,7%, mult peste creșterea valorii coșului total (39,5%). Totodată, ponderea cheltuielilor cu locuința în coș a crescut de la 6,6% la 7,5%. În decembrie 2023, familia de referință (doi adulți și doi copii) cheltuia cu aproximativ 280 de lei pe lună în medie în plus pentru întreținerea locuinței față de septembrie 2020 și cu 210 lei în plus față de 2021 (anterior adoptării OUG 27/2022).

În aceeași perioadă, cheltuielile cu alimentele au crescut într-un mod similar cu valoarea totală a coșului (38,5% vs. 39,5%), ponderea alimentelor în total coș rămânând constantă (21-20,9%). În decembrie 2023, familia de referință
(doi adulți și doi copii)cheltuia cu aproape 600 de lei în medie în plus pe lună pentru alimente față de septembrie 2020 și cu aproximativ 220 de lei în plus față de septembrie 2022 (anterior adoptării OUG 67/2023).