Update: Klaus Iohannis: Am decis să intru în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO (Video)

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Îmi asum această candidatură în numele României”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

El a apreciat că „este momentul ca ţara noastră să îşi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice”.

Şeful statului a vorbit de o nouă perspectivă a Alianţei şi de importanţa Europei de Est în realizarea acestei perspective.

„Avem o înţelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situaţii de securitate, situaţie dezechilibrată de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuţie valoroasă în discuţiile şi deciziile adoptate în cadrul NATO”, a punctat preşedintele României.

Astfel, a arătat el, „cu o reprezentare echilibrată, puternică şi influentă din această regiune, Alianţa va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor şi preocupărilor tuturor statelor membre”.

Anunţul preşedintelui Iohannis vine în anul în care ţara noastră celebrează 20 de ani de la aderarea la Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord.

Şeful statului a spus că această candidatură, pe care şi-o asumă „cu toată responsabilitatea”, este o decizie care are la bază „performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră” şi angajamentul său „ferm” faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.

„Valorile cardinale ale Alianţei, printre care statul de drept, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democraţii autentice. În plus, extrem de important, umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanţii de securitate din istorie. Nicicând aceste garanţii de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi”, a menţionat Iohannis.

Potrivit acestuia, în prezent „trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securităţii din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simţim protejaţi tocmai pentru că suntem membri ai Alianţei Nord-Atlantice”.

„Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câţiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedeşte a fi o ameninţare gravă şi de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică. În aceste condiţii, frontierele NATO capătă o importanţă capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include şi România, va rămâne o prioritate pe termen lung”, a detaliat preşedintele.

El a amintit că, în prezent, România este unul dintre statele aliate care alocă 2,5% din PIB pentru Apărare.

„Susţinem necondiţionat Ucraina şi contribuim consistent la susţinerea puternică a partenerilor Alianţei, în special a celor mai vulnerabili”, a mai spus Iohannis.

Şeful statului a arătat că România are o „vecinătate complicată” cu Rusia.

„Am fost tot timpul conştienţi de riscurile şi ameninţările care decurg din această situaţie şi ne-am pregătit temeinic pentru a le asigura cetăţenilor noştri securitatea deplină. România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi atras capital şi investitori care să contribuie la creşterea nivelului de trai dacă nu ar fi existat garanţii solide privind securitatea naţională. Iar aceste garanţii sunt direct legate de modernizarea militară a ţării noastre, dar şi de apartenenţa noastră la Alianţa Nord-Atlantică”, a transmis el.

Klaus Iohannis a apreciat că, în prezent, România este un membru respectat în NATO, la fel ca şi în Uniunea Europeană.

„Este un statut pe care ni l-am câştigat de-a lungul ultimilor ani, dând dovadă de implicare, de predictibilitate strategică în ceea ce priveşte politica noastră externă şi de securitate, de stabilitate, de profesionalism şi de respect nemijlocit faţă de valorile fundamentale pe care sunt clădite Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană. Mai mult, am acţionat constant pentru a apropia cât mai mult cele două maluri ale Atlanticului, pentru că da, pentru noi, relaţia transatlantică este esenţială”, a completat preşedintele Iohannis.

El a mai spus că aspiraţia României de a face parte din structurile de conducere euroatlantice este una „legitimă, a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale şi care ar putea contribui cu această experienţă la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid şi eficient unei game variate şi complexe de provocări şi ameninţări”.

Cele mai multe șanse pentru a ocupa această poziție le are însă premierul olandez Mark Rutte. Acesta are sprijinul declarat ale celor mai importante state din Alianța Nord Atlantică: Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Germania și Franța.

Statele din Estul Europei ar putea fi însă reticente în a accepta candidatura premierului olandez, Ungaria anunțând în urmă cu o săptămână că se opune ca acesta să ajungă în această poziție. Potrivit Euronews, pe lângă Ungaria s-ar opune nominalizării lui Rutte și Bulgaria și Turcia.