Atac masiv cu drone al Ucrainei înaintea ultimei zi a alegerilor din Rusia

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Sistemele de apărare aeriană au interceptat şi distrus 35 de drone deasupra teritoriilor” regiunilor Moscova, Belgorod, Kaluga, Oriol, Rostov, Iaroslavl, Kursk şi Krasnodar, a precizat Ministerul Apărării, atacurile ucrainene fiind multiplicate în ultimele zile.

Conform AFP, un atac cu drone, atribuit Ucrainei, a provocat un incendiu la o rafinărie din sudul Rusiei, au anunţat duminică dimineaţa autorităţile regionale din Krasnodar.

„Incendiul de pe teritoriul rafinăriei de petrol Slaviansk este acum stins complet”, a indicat cartierul general operaţional al regiunii Krasnodar pe Telegram. „Conform informaţiilor preliminare, o persoană a decedat în momentul atacului cu dronă, cauza probabilă a morţii fiind o criză cardiacă”.

În Rusia se desfăşoară duminică a treia şi ultima zi a alegerilor prezidenţiale, la care au participat deja peste jumătate din cei 112 milioane de ruşi cu drept de vot.

În această ţară cu 11 fusuri orare, secţiile de vot s-au deschis sâmbătă la orele 20:00 GMT în peninsula Kamceatka şi se vor închide duminică la orele 18:00 GMT în exclava baltică Kaliningrad, după care se vor cunoaşte primele rezultate oficiale preliminare.

După cum a informat Comisia Electorală Centrală (CEC), vineri şi sâmbătă şi-au exercitat dreptul de vot peste 50% dintre alegători, în timp ce 2,6 milioane au făcut-o anticipat, mulţi dintre ei fiind soldaţi şi locuitori ai diverselor regiuni ucrainene anexate ilegal de Rusia.

Conform agenției EFE, primele 24 de ore de vot au fost marcate de circa 20 de incidente precum aruncarea de cocteiluri Molotov în direcţia secţiilor de votare şi stropirea cu cerneală şi vopsea a urnelor, ceea ce a dus la invalidarea câtorva sute de buletine de vot.

CEC şi-a exprimat satisfacţia că nici aceste incidente, nici atacurile cibernetice „fără precedent” şi nici incursiunile la graniţă atribuite de autorităţile ruse forţelor armate ucrainene, care au făcut mai mulţi morţi, nu i-au împiedicat pe ruşi să se prezinte în masă la vot pentru cel de-al optulea scrutin prezidenţial din istoria acestei ţări începând din 1991.

Cu toate că sociologii recunosc că nu se aşteptau la o prezenţă atât de mare, opoziţia bănuieşte că autorităţile au recurs la ameninţări de ordin administrativ pentru a-i obliga să voteze pe angajaţii din sectorul public, acest ”coş electoral” al candidatului Kremlinului, preşedintele în exerciţiu Vladimir Putin.

În timp ce CEC şi ombudsmanul Rusiei au negat existenţa neregulilor, observatorii independenţi au raportat mai multe cazuri de manipulare electorală.

Putin, care are o intenţie de vot de peste 80%, potrivit sondajelor oficiale, ar putea obţine cea mai mare victorie electorală de la venirea sa la putere în 2000.

Cei trei rivali ai săi, fără nicio anvergură, sunt reprezentantul Partidului Oameni Noi, Vladislav Davankov, comunistul Nikolai Haritonov, ambii creditaţi cu circa 6% din intenţiile de vot, şi ultranaţionalistul Leonid Sluţki, care se bucură de o susţinere de aproximativ 5%.