România înregistrează o rată a inovării de 33,1, sub media inovatorilor emergenţi din UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit documentului, care cartografiază biopotenţialul naţional, România are unul dintre cele mai importante sectoare agricole din Europa, dar şi semnificative activităţi industriale asociate alimentelor şi băuturilor, procesării alimentelor şi procesării lemnului.

„Mulţumită prezenţei şi activităţilor desfăşurate de aceste sectoare, precum şi industriei chimice puternice şi sprijinului acordat sectoarelor bioeconomice de către mediul universitar şi de cercetare aflate în continuă expansiune, România are toate şansele să se dezvolte rapid în materie de operaţiuni industriale ce utilizează biomasa ca materie primă. Sectoarele primare şi cele de prelucrare din aval vin cu fluxuri laterale, fluxuri reziduale şi deşeuri care se pot constitui în materii prime pentru operaţiuni ce utilizează biomasa ca resursă. Nu există informaţii precise şi actualizate despre fluxurile asociate tuturor acestor sectoare, nici despre fracţia organică din deşeurile solide municipale; de aceea, prezentul raport prezintă estimări iniţiale în acest sens, scoţând în evidenţă potenţialul României în materie de activităţi industriale care utilizează biomasa ca materie primă”, sunt de părere experţii.

Statistic, sectorul bioeconomic al României a fost pe un trend ascendent, ajungând de la o cifră de afaceri de 36,6 miliarde de euro în 2017 la 43,7 miliarde de euro în 2019, iar în 2020 a stagnat la 41,2 miliarde de euro, în mare parte pe fondul secetei.

În ceea ce priveşte cifra de afaceri pe angajat în bioeconomie (cu excepţia agriculturii, silviculturii, pescuitului, sectorului alimentar, al băuturilor şi al tutunului), ţara noastră se situează la aproximativ 35.000 de euro per echivalent normă întreagă, ceea ce implică o cotă mare de producţie de biomasă primară.

De asemenea, Tabloul de bord european privind inovarea 2023 încadrează România ca inovator emergent, cu 33,1% din media UE, un nivel situat sub media inovatorilor emergenţi (54%), înregistrând o rată de creştere mai mică decât cea a Uniunii.

„Totuşi, având puncte forţe relative în materie de conectare la internet de mare viteză, exporturi de bunuri de medie şi înaltă tehnologie, exporturi de servicii cu grad ridicat de cunoştinţe, printre altele, ţara prezintă creşteri solide în aceste sectoare şi în cheltuielile cu inovaţia pe angajat. Noua Strategie naţională de cercetare, inovare şi specializare inteligentă a României detaliază modul în care ţara se va transforma din inovator emergent în inovator moderat până în anul 2030. Strategia pentru specializare inteligentă include priorităţi extrem de relevante pentru bioeconomie, cum ar fi alimente sigure, accesibile şi optimizate din punct de vedere nutriţional, dezvoltarea durabilă a silviculturii, a pescuitului şi a acvaculturii, produse, practici, procese şi tehnologii noi în domeniul horticulturii, dezvoltarea durabilă a culturilor de câmp şi tehnologii generice cheie relevante”, notează sursa citată.

Raportul de ţară privind România – Cartografierea biopotenţialului României se încadrează în „programul strategic de comunicare” al BIC, care îşi propune să identifice oportunităţi în materie de activităţi industriale care utilizează biomasa ca resursă în statele europene unde nivelul acestor activităţi este relativ scăzut.

Cercetarea reprezintă o actualizare a unui prim astfel de document publicat în anul 2018 şi elaborat prin colectarea şi analizarea de către BIC a datelor disponibile. Totodată, se concentrează pe biomasă ca materie primă, scopul fiind acela de a utiliza bioresursele relevante disponibile în proporţie mai mare decât în prezent.