Lucian Duţă, urmărit penal pentru abuz în serviciu. Ce susţine DNA

„În cauză există date şi probe din care rezultă indicii rezonabile potrivit cărora, în perioada ianuarie-aprilie 2010, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a organizat procedura de achiziţie pentru «servicii de mentenanţă şi suport tehnic pentru sistem ERP» (aplicaţie informatică de management a resurselor). Licenţele de exploatare a sistemului ERP fuseseră achiziţionate de la SC Siveco România SA în perioada 2003-2007”, a precizat DNA.

Anchetatorii au stabilit că procedura de achiziţie a serviciilor de mentenanţă din anul 2010 a fost iniţiată în trei rânduri, întrucât în primele două cazuri actele efectuate au fost anulate pe motiv de ofertă neconformă, fapt constatat de comisia de negociere în primul caz, respectiv opinia defavorabilă exprimată de reprezentantul Ministerului Finanţelor în cel de-al doilea.

„Prin această procedură s-au achiziţionat mentenanţă şi suport tehnic pentru toate licenţele deţinute la nivelul CNAS şi a caselor judeţene, respectiv pentru un număr de 1.296 licenţe, fără a se ţine seama de faptul că nu toate aceste licenţe erau utilizate”, potrivit DNA.

Din datele obţinute până în prezent de procurori a rezultat că cel puţin 268 de licenţe nu erau utilizate, astfel că, prin achiziţia de mentenanţă şi suport tehnic pentru acestea, s-ar fi produs un prejudiciu CNAS şi Caselor Judeţene de peste 150.000 de euro, fiind realizat, totodată, „şi un avantaj patrimonial în favoarea SC Siveco România SA”.

„Concret, în calitate de preşedinte al CNAS, suspectul Duţă Nicolae Lucian a aprobat actele întocmite de CNAS în cadrul procedurii de achiziţie desfăşurată în perioada ianuarie-aprilie 2010, prin care se prevedea achiziţia de mentenanţă şi suport tehnic pentru un număr mai mare de licenţe decât cele utilizate efectiv şi, la data de 29.04.2010, a semnat Acordul cadru prin care, de asemenea, se prevedea achiziţia de mentenanţă şi suport tehnic pentru un număr mai mare de licenţe decât cele utilizate efectiv, ceea ce a dus la crearea prejudiciului sus-menţionat”, au arătat procurorii.

În primele două cazuri, actele de procedură au fost anulate, însă în al treilea caz, procedura a fost finalizată, achiziţionându-se mentenanţă şi pentru licenţe neutilizate la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Caselor judeţene, a precizat sursa citată.

Procurorii i-au adus la cunoştinţă lui Lucian Duţă calitatea de suspect, în conformitate cu prevederile articolului 307 din Codul de procedură penală.

Potrivit articolului 307, „persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal”.

Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Lucian Duţă a declarat miercuri, la ieşirea de la DNA, că achiziţiile CNAS s-au făcut prin acte administrative extrem de complexe şi este normal să existe întrebări, precizând că speră ca în cel mai scurt timp să se lămurească lucrurile.

„Toate aceste procese s-au făcut prin acte administrative extrem de complexe şi este normal la un moment dat să existe nelămuriri sau întrebări cum s-au realizate aceste procese din punct de vedere administrativ. Este foarte bine că se întâmplă aşa, până la urmă. Eu sper ca într-o perioadă cât mai scurtă de timp să lămuresc lucrurile şi, până la urmă, toată lumea să înţeleagă că nu am vrut decât să fac lucruri în beneficiul pacientului şi în beneficiul acestei ţări”, a mai spus Duţă.

În acest dosar este cercetat şi Istvan Lucian Medvaş, director în CNAS, acestuia fiindu-i prezentate acuzaţiile în 5 februarie. Istvan Lucian Medvaş este urmărit penal pentru tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată (două acte materiale) şi abuz în serviciu.

„Concret, în calitate de director al Direcţiei Sisteme Informatice (DSI) în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), suspectul Medveş Istvan Lucian a întocmit o serie de acte în cadrul procedurii de achiziţie desfăşurată în perioada ianuarie-aprilie 2010 prin care se prevedea achiziţia de mentenanţă şi suport tehnic pentru un număr mai mare de licenţe decât cele utilizate efectiv şi, la data de 29.04.2010, a semnat Acordul cadru prin care, de asemenea, se prevedea achiziţia de mentenanţă şi suport tehnic pentru un număr mai mare de licenţe decât cele utilizate efectiv, ceea ce a dus la crearea prejudiciului sus-menţionat”, au arătat procurorii.