Grecia înăspreşte regulile pentru aşa-numitul program ”viza de aur”

Potrivit modificărilor prezentate de Ministerul de Finanţe la 22 martie, valoarea investiţiei necesare pentru a participa la acest program, care a fost lansat în 2014, în timpul crizei greceşti, când preţurile imobilelor erau în scădere, iar construcţiile erau în declin, a fost majorată de la 250.000 de euro la 800.000 de euro.

În zonele populare, cum ar fi Attica (regiunea din jurul Atenei), Salonic, Mykonos, Santorini şi insulele cu o populaţie de peste 3.100 de persoane, suma ajunge la 800.000 de euro. Potrivit ministrului de finanţe Costis Hatzidakis, „aceste măsuri fac parte din politica guvernamentală în domeniul locuinţelor, care urmăreşte, în cooperare cu sectorul privat, să asigure locuinţe de calitate şi la preţuri accesibile pentru toţi cetăţenii, ţinând cont de necesitatea de a continua investiţiile în condiţii mai echilibrate”.

Potrivit Ministerului Migraţiei, cererea pentru acest program a fost fără precedent în 2023, cu 10.214 cereri de obţinere sau prelungire a programului. Şi anul trecut au fost eliberate 5.701 de vize, în valoare totală de un miliard de euro.

Modificările aduse de guvern la viza de aur au atras critici din partea unor investitori. „Consecinţele pentru investiţii (…) vor fi dramatice”, a deplâns Asociaţia elenă a Societăţilor şi Întreprinderilor cu Răspundere Limitată, într-o scrisoare adresată ministrului economiei Costis Hatzidakis şi ministrului dezvoltării Costas Skrekas.

Potrivit Băncii Greciei, chiriile au crescut cu 20% de când ţara a ieşit oficial din criza economică de un deceniu, în 2018, reducând puterea de cumpărare a gospodăriilor. Ca răspuns la această criză imobiliară, Ministerul de Finanţe a introdus, de asemenea, măsuri pentru a încuraja transformarea unor clădiri în spaţii rezidenţiale, pentru a proteja clădirile istorice şi pentru a interzice închirierea pe termen scurt a proprietăţilor achiziţionate prin programul viza de aur.

Până în prezent au fost acordate aproximativ 20.000 de permise de şedere permanentă investitorilor imobiliari, în principal de naţionalitate turcă, israeliană şi chineză, conform datelor Asociaţiei Societăţilor şi Întreprinderilor cu Răspundere Limitată din Grecia.

Şi alte ţări din sudul Europei afectate de criză – Cipru, Spania şi Portugalia – au recurs la programe similare pentru a atrage investiţii.

Cetăţenii înstăriţi din afara spaţiului european pot obţine, prin aceste programe, dreptul de şedere în UE şi în spaţiul Schengen.